RAPORT DE ȚARĂ. Cum s-au integrat în Bucovina huțulii, polonezii, ucrainenii și germani

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În nordul Bucovinei, în zonele de munte trăiesc câteva mii de familii de huțuli, dar originile lor sunt necunoscute istoricilor de astăzi.

„Bunica îmi spunea că de când a făcut Dumnezeu lumea noi, huțulii, am fost în munți, în mijlocul naturii, dar istoricii se contrazic unii spun că am fi migrat aici in secolele al XVI-lea - al XVII-lea”, spune Maria Torac.

Munții din Bucovina au rămas căminul lor, deoarece comunitatea a rezistat și a păstrat obiceiurile și tradițiile chiar și fără o istorie scrisă.

„Huțulii sunt foarte credincioși și iubesc foarte mult natura. De exemplu, bunicul meu, înainte de a tăia un copac, îngenunchea în fața lui, își cerea iertare și apoi il tăia”, povestește Georgiana Lisciuc.

Eleonora și Vasile Ilieși locuiesc de când se știu în Moldovița.

Influențele românești au pătruns recent în comunitățile huțule din Suceava. Oameni ai pădurilor, huțulii spun că sunt tainici asemenea lor și sute de ani limba și tradițiile au rămas de neclintit.

„Tineretul s-a românizat dar noi, ăștia care suntem în vârstă, am rămas huțuli”, se mândrește Vasile Ilieși.

O altă localitate din Suceava în care, de mai bine de 200 de ani, polonezii, ucrainenii, germanii şi românii au fost nevoiţi să înveţe să convieţuiască este comuna Cacica. Străinii au fost aduşi aici în anul 1780 când a început exploatarea zăcămintelor de sare. Mihai şi Cristina Cehaniuc sunt de origine poloneză, dar spun că trăind împreună cu alte etnii, comunitatea de aici şi-a format propriile tradiţii şi obiceiuri.

Chiar dacă trăiesc în armonie unii cu alţii, oamenii au însă şi unele regrete. „Tineretul pleacă, asta-i cea mai mare catastrofă a satului, tinerii merg la studii şi înapoi se întoarce când moare tata sau mama, când îi conduce pe ultimul drum pe tata sau pe mama”, spune cu tristețe Mihai Cehaniuc.

Chiar dacă s-au născut în Bucovina, pentru ei nu este ușor să știe că rădăcinile sunt în altă parte. Cand se întâlnesc laolată însă, oamenii din Bucovina nu țin cont de etnie, știu să fie gazde, dar și musafiri, astfel încât conviețuirea într-un tărâm atât de binecuvântat de natură să fie în avantajul tuturor.   

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.