RAPORT DE ȚARĂ. Cum îi afectează pe locuitorii din Tulcea prohibiția la sturioni

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Sturionul trăiește pe Terra de 250 de milioane de ani, încă de pe vremea dinozaurilor. Ghinionul său a fost însă să-și încrucișeze destinul cu cel mai periculos prădător: omul. Pe glob, sturionii au fost exploatați excesiv pentru carne și icre și au ajuns cap de afiș pe lista speciilor amenințate cu dispariția.

În ultimii 20 de ani, nivelul capturilor globale a scăzut cu 93%, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru alimentanție. Dunărea și Marea Neagră au rămas printre ultimele lor refugii. Însă viața sturionilor în apele României nu este tocmai ușoară, pentru că le este gestionată haotic soarta.

Abia în ultimii ani, România a început să adopte măsuri de conservare a sturionilor. În 2006, a fost interzis pescuitul pe o durată de zece ani. România a impus însă interdicția fără să semneze acorduri bilaterale cu celelalte state riverane precum Bulgaria sau Ucraina, care au permis în continuare pescuitul de sturioni în apele comune.

Autoritățile nu au ținut cont nici de recomandările CITES - organizația internațională care reglementează comerțul cu sturioni - conform cărora cotele 0 la pescuit pot să provoace o explozie a braconajului.

Sfântu Gheorghe, Delta Dunării. În această mică localitate de la Gurile Dunării, pescuitul sturionilor este o ocupație veche de secole. În primăvara anului 2006, întreaga comunitate se pregătea pentru campania de pescuit. Atrași de mirajul sturionilor, localnicii au investit sume uriașe în unelte și ambarcațiuni. Însă, oamenii nu au fost anunțați din timp că nu vor mai avea voie să pescuiască. Pescarii s-au trezit cu banii blocați în unelte speciale.

Autoritățile au promis atunci despăgubiri. Dar banii nu au mai venit niciodată. Pescarii au rămas fără principala lor sursă de existență și fără despăgubirile promise de stat. Ca să trăiască, s-au apucat de braconaj.

„Măsura a fost luată peste noapte și efectele s-au văzut a doua zi. Am devenit un sat de oameni cu dosare penale, pentru că tradiția era de ani de zile. Nu au putut renunța așa ușor. Neanunțați, oamenii au investit, au cheltuit bani pentru acest mod de a pescui sturionul și, peste noapte, s-au trezit cu banii blocați, s-au trezit cu lipsa veniturilor familiei, s-au trezit cu lipsa veniturilor ce țin de întreaga comunitate, și aici ne putem referi și la primărie, și la biserica, și la educație, la tot ce ține de familie”, spune Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe.

Prohibiția a lovit și în comunitatea de pescari din Sulina.

„Comunitatea de pescari din Sulina este disperată. Mai bine de 10 ani nu există sursă de venit ca să poți trăi în Sulina. Practic, mulți tineri au plecat de acolo. E o dramă”, precizează Radu Suciu, cercetător la Institutul Național pentru Cercetarea și Dezvoltarea Deltei Dunării, reprezentant CITES în România.

Belșugul de altădată a rămas o simplă amintire.

Astăzi, singurii „pescari” profesioniști care nu primesc amenzi sunt păsările. Pelicanii și cormoranii prosperă: consumă până la 15 kilograme de pește pe zi. În locul capturilor record, au apărut amenzile record și dosarele penale. Mulți dintre pescarii din Sfântu Gheorghe sunt de origine ucraineană. Pe oameni îi doare că, spre deosebire de ei, ucrainenii cu care împart Dunărea și Marea au voie să captureze valorosul pește. Localnicii cred că statul român a impus prohibiția în baza unor date eronate.

În premieră, autoritățile reconosc că la momentul declanșării prohibiției nu aveau o evidență clară a numărului de sturioni. Pescarii cred că în spatele prohibiției se află alte interese.

„Părerea mea este că a fost miză fondurilor europene. Că imediat s-au instalat programe de repopulare și repopularea, chit că a fost urmarită, eu rar am văzut în zonă puiet”, este de părere Nicu Efimov, lider pescar în Sfântu Gheorghe.

România a început în anul 2006, prin Ministerul Agriculturii, un program multianual de repopulare a Dunării cu puiet de sturion. Timp de patru ani au fost eliberați în Dunăre aproape 400.000 de puieți. Costurile totale s-au ridicat la aproape trei milioane de euro.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.