RAPORT DE ȚARĂ. Constanța a câștigat competiția cu Tulcea
Note pentru calitatea vieții
„Constanța primește 8, Tulcea 7. Constanța e un oraș foarte dezvoltat, dar zona rurală e mai slab dezvoltată. Are șanse să urce”, a spus Radu Limpede.
„9 la Constanța și 7 la Tulcea, diferența e destul de mare. Constanța are o tradiție culturală, în Tulcea lucrurile merg greu și ca servicii medicale, infrastructură”, a explicat Filip Lucian Iorga.
„8 pentru Constanța și 6 pentru Tulcea. Satele sunt din alt secol”, a spus Nicușor Dan.
Note pentru administrație, infrastructură și mediul de afaceri
„Constanța – 9. Oficial au exporturi de peste 2 miliarde, în realitate au Petromidia, care exportă foarte mult. Nu au atras investitori noi. Ca potențial nu este pe deplin valorificat. La Tulcea, din statistici apare slab, dar având în vedere că este izolată dau 5. Pentru potențial și marginalizare geografică s-au descurcat destul de bine”, a notat analistul economic Radu Limpede.
„E evidentă diferența de forțe, tot 9 pentru Constanța și 7 pentru Tulcea, dar acolo există un potențial turistic formidabil aproape deloc exploatat”, a afirmat Filip Lucian Iorga.
„Dau 7 pentru Constanța și 5 pentru Tulcea. Penalizez cu câte două puncte fiecare județ pentru felul în care își bat joc de potențialul turistic. Stațiunea Mamaia este un amalgam de gherete, din stațiunile din județ, hotelul Belvedere din Olimp era în marile reviste de arhitectură, s-a distrus cu totul”, a spus Nicușor Dan.
Note pentru specificul local
„Nu am fost în profunzimea Deltei, dar am văzut Dobrogea în toate aspectele ei. 9 pentru Constanța, 7 pentru Tulcea. Ambele punctează foarte bine în mentalul colectiv, Constanța e un brand de turism puternic pentru România, Tulcea ar putea fi un brand mai puternic, dar turismul e la cote foarte reduse”, a explicat Radu Limpede, analist economic.
„Sunt zone intrate târziu în hora românească, au căpătat mai degrabă o identitate tuiristică decât una culturală. Pentru un istoric, Constanța ar putea fi mult mai seducătoare, e cel mai vechi oraș, dar concret e un oraș mai degrabă nou. 9 pentru Tulcea, datorită Deltei. 8 pentru Constanța, m-aș aștepta la mai mult”, a spus Filip Lucian Iorga, istoric.
„Punctez potențialul aici. 10 pentru Tulcea și 9 pentru Constanța”, a declarat Nicușor Dan.
Argumente pentru Dobrogea regiune de sine stătătoare
Episodul regionalizării a adus și o premieră pentru România: prima emisiune transmisă în direct de pe puntea unei nave, Fregata Regele Ferdinand.
„Constanța este alături de Mangalia cel mai vechi oraș din România. Din punct de vedere cultural trebuie să ne gândim la moștenirea istorică, la compoziția etnică – aici au trăit în cele mai bune relații zeci de minorități. Specificul Constanței constă în școala de pictură, sigur la Balcic, la Adamclisi, alături de columna lui Traian de la Roma, este certificatul de naștere al poprului român”, a spus Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii.
El a afirmat că toți parlamentarii dobrogeni susțin cu tărie ca Dobrogea să fie o regiune.
„O simplă plimbare prin zona veche a Constanței ne dă acel parfum care a existat în Balcani și care există pe toată această rută până în sudul peninsulei Balcanice”, a adăuat Hașotti.
„Aici au fost întâi grecii, au venit romanii și, ce este cel mai important, de la 1400 până la pe la 1878 am fost sub turci, de atunci și până acum toate guvernele României au avut niște politici speciale pentru Dobrogea. Putem fi un exemplu de ce înseamnă o bună conviețuire între 17-19 etnii. Poate ar trebui popularizat puțin modul nostru, al dobrogenilor, de a conviețui aici”, a declarat Cristian Darie, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.
Cei doi invitați au căzut de acord că turismul este un atu puternic nu numai al orașului, ci al întregii regiuni. Puiu Hașotti afirmând că orașul Constanța este singurul din România care are vestigii antice încă în picioare.
„Noi am înțeles că turistul nu mai poate să vină numai pentru soare și plajă. De asta avem delfinariu, de asta am fost printre primii care am avut un aqua parc, primii care am avut telegondolă”, a adăugat vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.
La capitolul Dobrogea regiune de sine stătătoare, cei doi au susținut că nu se face diferența în privința celor două județe și că ar trebui să fie o regiune în viitoare componență administrativă a României.
„Criteriu istoric, cultural, economic și orgoliul de a fi un pic mai speciali, nu mai buni, mai speciali”, a spus Puiu Hașotti.
„Noi, constățenii, nu privim Constanța și Tulcea, privim Dobrogea”, a conchis Cristian Darie.
„La Sulina, Europa și-a dat mâna pentru prima dată”
„La Sulina a fost și există Palatul Comisiei Europene a Dunării. Acolo, pentru prima dată, Europa și-a dat mâna. Sulina e unul dintre orașele de care trebuie să avem grijă, e încărcat de istorie, sunt necesare investiții, bani pentru a reabilita ce mai are frumos orașul. Podișul Sulina și Munții Măcinului sunt cel mai vechi tărâm al Europei, iar în Deltă mereu se naște pământ nou”, a declarat președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu.
„Orașul are un potențial turistic extraordinar, aici Dunărea se desparte în cele trei brațe, ceea ce înseamnă mirifica Deltă a Dunării. Județul este al patrulea ca mărime din țară, dar cu o populație mică. Diversitate geografică este extraordinară, la fel oferta religioasă. Dobrogea e ținutul în care găsim tot ce înseamnă mesaj religios”, a spus primarul Constantin Hogea.
„Jumătatea din populația ruso-lipoveană din România locuiește în Dobrogea și cele mai reprezentative localități sunt în Tulcea. De 300 de ani reușim să trăim în pace și deplină înțelegere. Păstrăm tradițiile, le transmitem, există posibilitatea ca elevii noștri să învețe limba rusă maternă. Grupul minorităților, susținut de parlamentarii majoritari, au reușit în legea învățământului să se prevadă că patru ore pe săptămână elevii minorităților pot învăța limba maternă”, a declarat deputatul Miron Ignat, reprezentantul rușilor lipoveni.
„Ne dorim să avem o regiune numită Dobrogea. Vom milita cu tot ceea ce putem ca regiunea să cuprindă Tulcea și Constanța, să avem limitele dintre ape. Avem un statut aparte, obiceiuri ale dobrogenilor și cele două județe aproape sunt înfrățite. Istoria noastră e una comună”, a declarat Horia Teodorescu.
Președintele Consiliulului Județean consideră că Tulcea trebuie să fie capitala Dobrogei. „O capitală administrativă nu trebuie neapărat să fie în cel mai mare oraș”,a subliniat el.
Delta Dunării, destinația de diamant a României
„În fiecare dimineață are loc un ceremonial de arborare a drapelului navei și a pavilionului de luptă. La apus are loc ceremonialul de coborâre, la care participă toți marinarii de la bord. Bricul Mircea e nava de suflet a forțelor navale, pentru că acolo s-au instruit toate promoțiile din forțele navale române”, a explicat Sorin Learschi, contraamiral de flotilă, comandantul portului militar Constanța.
„Intrarea în dotare a celor două fregate tip 22-R a reprezentat schimbarea mentalității privind pregătirea, acțiunea în forțele navale. Experiența s-a materializat în regulamentele de organizare internă, reguli valabile la bordul tuturor navelor militare române”, a adăugat el.
„Noi promovăm Dobrogea turistică. Suntem deciși să continuăm strategia începută acum doi ani, ce unește Delta, destinația de diamant, cu litoralul, destinația de smarald. Delta este cea mai valoroasă destinație a României, este unică în Europa. Delta și litoralul au peste 55% din capacitatea de cazare a României. Sosirile de turiști străini înseamnă export pentru noi, în Deltă procentul se schimbă în bine, dar e nevoie de promovare, asta își propune asociația noastră. Lansăm pachete turistice comune, o excursie de o zi în Deltă este cea mai bine vândută”, a explicat Corina Martin, președintele Asociației Litoral Delta Dunării
„Aici este cel mai vechi oraș al României cu locuire continuă. Istoria acestui oraș înseamnă portul, aici au fost mereu oameni atrași de comerț și necesitatea de a face legătura între Orient și Occident”, a spus Doina Păuleanu, directorul muzeului de artă din Constanța.
„Tătari au fost în Constanța mereu. Primele valuri cunoscute au început cu apariția avarilor. Noi ne știm însă de dobrogeni. Suntem locuitori mândri ai plaiurilor românești, eu sunt una dintre creațiile culturii tătare, dar formată în spiritul culturii române. Scriu bilingv și mi-am asumat misiunea de a fi o punte de cultură”, a explicat Ghiuner Acmola, scriitoare, membru al Uniunii scriitorilor.
Viitorul model de dezvoltare turistică în Delta Dunării
Silviu Gheorghe, director al Asociației Naționale de Turism Ecologic, Rural și Cultural (ANTREC), a explicat că în Delta Dunării sunt și vestigii istorice, ca obiective turistice de vizitat în zonă. În plus, el consideră că Delta Dunării și municipiul Tulcea se vor dezolvat pe baza turismului bazat pe calitate
„Din păcate au existat câteva excese anii trecuți, nu aveau ce căuta în Delta Dunării hoteluri odioase”, a spus directorul ANTREC.
„Pentru tot ce ne dorim legat de Deltă, și avem o viziune în colaborare cu Consiliul Județean, elaborăm o strategie integrată a Deltei. Și pentru punerea în aplicare mai avem nevoie și de forțe proaspete, căutăm surse de finanțare ca să ajungem acolo unde trebuie”, a explicat Edward Bratfanof, guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, viitoare politică de dezvoltare a turismului în Delta Dunării.
Cât despre transportul în Tulcea, Victor Iancu, președintele Consiliului de Administrație Navrom, spune că autostrăzile din județ sunt cele trei brațe ale Dunării.
„Cel mai populat este brațul Sulina și realizăm pentru prima dată în acest an zilnic curse la Sulina. Anual transportăm 200.000 de mii de călători. Noi beneficiem de subvenție, pentru că transportul pe apă este foarte scump. Prețurile pentru localnici sunt la jumătate”, a spus Victor Iancu.
Însă, biodiversitatea Deltei este amenințată de braconaj, iar sturionii sunt printre cele mai atacate viețuitoare.
„Sturionii încă sunt protejați prin lege 10 ani. Sunt presiuni din partea unor grupuri cu argumente mai mult sau mai puțin științifice să se stopeze această perioadă. Noi suntem de părere că trebuie menținută”, a susținut Edward Bratfanof, guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Însă, turismul din Deltă atrage din ce în ce mai mulți turiști, iar procentul străinilor este covârșitor, în jur de 95%.
„În 2004 au început să vină primele nave de croazieră cu sosire în portul Tulcea. Toți acești ani au fost ani de luptă pentru operatorii din Tulcea ca să putem să asigurăm o calitate deosebită serviciilor. Anul acesta avem, față de trei-patru nave în 2004, 265 de sosiri de croazieră numai în portul Tulcea”, a mai spus Victor Iancu, președintele Consiliului de Administrație Navrom.
Săptămâna viitoare intră în competiția regionalizării județele Vaslui și Bacău.
_______________________
Cea de-a 15-a competiție de acest gen între două județe va fi evaluată de un juriu special găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti.
Înainte de emisiune, în clasamentul județelor, în funcție de voturile telespectatorilor și ale vizitatorilor digi24.ro, județul Constanța surclasa, de pe locul 23 (cu 2370 de voturi), județul Tulcea, aflat pe locul 38, cu doar 904 de voturi exprimate.
Campania are și un concurs. Cei interesați trebuie să intre în această seară în direct cu Dan Suciu, să îi spună cuvântul-cheie al zilei, pentru a putea câştiga un televizor LCD.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
