Întâmplarea a făcut ca doi italieni să se întâlnească, la sfârşitul anilor 90. După discuţii lungi şi întocmirea unui amplu plan de afaceri împreună cu două tinere inginere românce, au pus în anul 2000 bazele unei firme de confecţii. Au ales să-şi stabilească afacerea în judeţul Teleorman.
„Întâmplarea a făcut să rămân în București, să mă stabilesc în București. Am cunoscut printr-un concurs de împrejurări această echipă şi am ales să colaborăm şi nu-mi pare rău”, a povestit Simona Voicu, acţionar la firma de confecţii textile.
Fiecare a venit în firmă cu câte ceva - unii cu capitalul, alţii cu experienţa.
„Suntem patru asociaţi, italieni şi români, şi am creat această firmă ca o încununare a experienţei noastre, a fiecăruia în parte, dobândită de-a lungul carierei pe care fiecare a avut-o până în momentul respectiv”, a mai spus aceasta.
Firma a început să lucreze integral în sistem cu circa 50 de angajaţi, iar patru ani mai târziu ajunsese la aproximativ 350 de angajaţi. Criza economică din ultimii ani şi-a spus, însă, cuvântul. Numărul de angajați a scăzut la 250.
Cei de la această firmă primesc materia primă din Italia. Materialele se lucrează la Turnu Măgurele, după care ajung în formă finită înapoi în Italia, după care se integrează în colecţii ale unor firme renumite şi se exportă în toată lumea. Judeţul Teleorman este înţesat de firma de confecţii textile.
Numai în Turnu Măgurele există în acest moment nu mai puţin de opt firme care se ocupă de confecţii textile, care, în majoritatea cazurilor, iau calea exportului, sub branduri renumite.
Paul Schiopu este unul dintre cei care a pus umărul la dezvoltarea industriei în Teleorman, dar la 23 de ani după Revoluţie, constata că toată munca generaţiei lui a fost în zadar când ruinele au luat locul furnicarelor de altădată.
Şi fabrica de conserve din Alexandria avea să cunoască declinul după Revoluţie. De aici, vagoanele, TIR-urile şi apoi vapoarele duceau conservele de Teleorman peste tot în lume.
Piaţa din Anglia a fost cucerită cu un produs nou, banalul arpagic murat. După patru ani de cereri crescute, angajaţii au ajuns şi ei să se minuneze de produsul pe care nici măcar nu îl gustaseră.
Acum locul miilor de angajaţi din industria de conserve din Teleormaneste luat de 30 de muncitori care, în loc de conserve, pregătesc sicrie, parcă dorind să sublinieze încă o dată moartea unei industrii profitabile.