RAPORT DE ȚARĂ. Ce datorează Botoșaniul minorităților sale

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Oameni educați și cu un simț deosebit al banului, armenii au construit primele instituții de cultură. Evreii s-au instalat apoi în nordul țării, reprezentând în urmă cu cinci secole mai bine de jumătate din populația Botoșaniului. Și ei au fost cei are au ținut frâiele comerțului și prosperității, pierdute astăzi.

Nu putem să vorbim despre Botoșani fără să vorbim despre comunitățile care au pus bazele economiei din regiune. La început au fost armenii, așezați în Botoșani, în anii 1300. România a devenit casă pentru ei, astfel că și-au ridicat locuințe și numeroase prăvălii, în zona centrului vechi. Buni negustori, dar și preocupați de cultură, armenii au construit în Botoșani primele școli, prima tipografie, dar și prima biserică armeană din Europa.

Comunitatea armenilor a dat mari personalități Botoșaniului, în tot acest timp, de la avocați, profesori și doctori, până la primari. Cu toții și-au adus contribuția pentru a păstra vie cultura armenilor.

„Avem pe Ștefan Goilea, cel care în 1826 reabilitează în întregime biserica din spatele nostru, a fost efor al orașului (...) am avut pe Andrieș Focșăneanu. Ei bine, acești doi oameni au pus în Botoșani bazele unei modernizări a orașului, ei au făcut aici (poate o să surprindă pe unii) o sistematizare a orașului”, explică, pentru Digi24, Simion Florin Egner, fost primar al Botoșaniului.

Doar cei 80 de armeni și clădirile din Botoșani mai amintesc astăzi de această comunitate atât de importantă pentru dezvoltarea orașului.

În urmă cu mai 60 de ani, evreii constituiau jumătate din populația orașului

Puțini sunt și evreii, care în anii 1950 numărau mai bine de jumătate din populația orașului. După ce au plecat în Țara Sfântă, au mai rămas doar 100 de membri, cei mai mulți în vârstă.

„Evreii au venit pe la 1875 aici, dar foarte repede au reușit să se implice în viața economică a orașului. Ei și-au investit capitalurile în comerț, în meșteșuguri, reușind ca pe la jumătatea secolului al XIX-lea să ia locul armenilor și să devină principalii agenți economici ai Botoșanilor”, spune istoricul Gheorghe Median.

Din cele 50 de sinagogi, evreii au mai rămas doar cu una, din 1834, restul fiind distruse în timpul războaielor. Dar cu toate acestea, Botoșaniul a devenit un important loc de pelerinaj pentru evreii din toată lumea. Sute de credincioși vin anual la Ștefănești, pentru a se ruga la mormântului rabinului Friedman.

„La ora asta, vin evrei din Israel sau mai vin în cimitir cei care au o parte din rude și în același timp în lăcașul lui, unde a fost el deshumat și chiar partea ortodoxă vine și pune un fel de acatist acolo și aprinde o lumânare la fostul lui mormânt. Vă dați seama ce personalitate a fost el în Ștefăneștiul ăla. Și atunci s-a organizat un pelerinaj acolo”, declară David Iosif, preşedintele comunităţii de evrei din Botoşani.

Ucrainenii, una dintre cele mai mari minorități

În capătul celălalt al județului, în comuna Mihăileni, locuiesc peste 1000 de ucraineni, una din cele mai mari minorități de Botoșani, pe lângă lipoveni sau ruși. În satul Rogojești, doar casele în stil bucovinean amintesc de un spațiu românesc, pentru că oamenii vorbesc între ei melodios și molcom, ucraineană. Mulți dintre tineri au învățat însă și românește, odată cu formarea căsătoriilor mixte.

„Ucrainenii din localitatea Rogojești și din județul Botoșani păstrează tradițiile moștenite de la bunici și străbunici, astfel ne întâlnim înainte de sărbători, îmbrăcăm costumele populare, mergem la biserică, cântăm câteva cântece tradiționale”, arată Claudia Semciuc, reprezentantă a comunității de ucraineni din Mihăileni.

În total, în județ sunt peste 3000 de ucraineni, dar populația este îmbătrânită, pentru că mulți dintre tineri au plecat în străinătate, cu gândul la un trai mai bun. Cu toate acestea, ucraineana este încă una din cele mai vorbite limbi din Botoșani.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.