RAPORT DE ȚARĂ. Care sunt simbolurile orașului Constanța
Proiectantul ei a fost Daniel Renoir, un tânăr de doar 32 de ani la acea vreme. Din 1912, timp de 20 de ani, Cazinoul a fost destinat exclusiv jocurilor de noroc.
În timpul Primului Război Mondial devine spital pentru răniţi, o clădire care trebuie menajată. Nu a fost însă aşa. A primit o bombă chiar în mijloc. După venirea perioadei comuniste, Cazinoul a fost transformat pe rând în cinematograf, cofetărie sau restaurant.
„Oamenii, în momentul în care s-a dat în folosinţă cazinoul, au fost foarte entuziasmaţi de el, municipalitatea mai puţin, pentru că era o investiţie fără acoperire”, spune Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă.
La fel este văzută şi astăzi: un monument grandios, dar păgubos.
Un calcul făcut de specialişti arată că cele 10 milioane de euro care ar trebui investite în refacerea Cazinoului s-ar putea recupera, cel mai devreme, în 50 de ani, perspectivă care nu atrage prea mulţi investitori.
Cu o singură excepţie însă: dacă măreaţă clădire ar reintra în circuit cu o activitate bazată pe jocuri de noroc. Reprezentanţii judeţului Constanţa spun că în Parlament se lucrează deja la o lege care să reducă fiscalitatea şi să favorizeze activităţile de cazinou de la Vama Veche până la Sulina, adică în întreagă Dobroge.
Salvarea Cazinoului ar putea veni totuşi din fondurile europene.
Cei mai nerăbdători de repunerea în funcţiune a cazinoului sunt constănţenii.
Spectacol și muncă titanică la Delfinariu
Un alt simbol al Constanţei, profitabil de data aceasta, este Delfinariul. De 30 de ani, zeci de vizitatori ajung aici în fiecare zi pentru a-i admira pe cei doi actori principali: Nini şi Cencen.
Anual, 200 de mii de turişti lasă la intrare, pentru un bilet, 50 de lei dacă sunt adulţi, sau 25 dacă sunt elevi sau studenţi, ceea ce ar însemna un venit anual de aproximativ trei milioane de euro. Toţi pleacă acasă încântaţi de spectacol, dar puţini ştiu că în spatele scenei munca este titanică. Până în urmă cu câteva zile spectacolul era dat de trei delfini. Masculul din echipa însă, a murit. Cu greu poate fi înlocuit, având în vedere acordul internaţional de protejare a delfinilor semnat inclusiv de ţara noastră.
Cu toate că Delfinariul are o vechime de 30 de ani, puţini ştiu că el nu este o instituţie de sine stătătoare, ci face parte dintr-un amplu complex muzeal de ştiinţe ale naturii. 48 de specii de animale, cu peste 250 de exemplare pot fi admirate în microrezervatia deschisă încă din 1982. Zebre, reni, lame, fazani, pelicani, dar şi exemplare spectaculoase de papagali exotici încânta ochii turiştilor.
Farul Genovez care decorează de 53 de ani faleză din Constanţa este un alt simbol al acestui oraş de la malul marii. Deşi i se spune far genovez n-a fost construit de genovezi, ci a fost construit de englezi pe vremea când Constanţa era parte a imperiului otoman.
Farul a funcţionat până la darea în folosinţă a marelui far Carol I, care se află acum în port. În judeţ mai sunt multe alte obiective care au ceva de spus despre istoria Constanţei. Cele cu adevărat simbolice însă, sunt, în viziunea primarului, cele mai moderne.
„Deocamdată, în Constanţa, simbolice sunt cluburile”, spune primarul Constanţei Radu Mazăre.
Cel mai probabil şi Cazinoul se va încadra în curând în rândul emblemelor constănţene după ce fondurile europene îl vor fi ajutat să fie un club al banilor.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
