RAPORT DE ȚARĂ. Bucureștiul, cel mai puternic centru universitar al țării
Studenţii bucureşteni, dar şi cei veniţi să studieze aici reprezintă, dincolo de masă academică şi culturală, o adevărată forţă economică. Prin cheltuielile lor zilnice au reuşit să creeze şi să dezvolte mici afaceri care, împreună, formează adevărate economii de piaţă.
Astfel, dacă punem un minim de 150 euro de persoană doar pentru cazare şi întreţinere, la cei 7400 de studenţi ai Universităţii Bucureşti de exemplu, care stau în chirie, rezultă un trasnfer de bani de peste un milion de euro din buzunarele provinciei în cele ale privaţilor din Capitală. La aceştia se mai adaugă însă şi ceilalţi zeci de mii de studenţi de la Universităţile Politehnică, Medicină, Studii Economice sau Arte şi de la universităţile private.
În afară de viaţă academică, Bucureştiul universitar înseamnă şi adunări studenţeşti. Zecile de asociaţii şi organizaţii neguvernamentale că Uniunea Studenţilor din România sau Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România au rol cultural, educativ sau de entertainment şi locurile în care prin programe civică sau de studiu, s-au dezvoltat liderii României.
Viața de student în Capitală
Adrian este unul dintre studenţii Bucureşteni. A venit în Capitală în urmă cu doi ani să studieze publicitatea la Universitatea Bucureşti. Ca să se descurce, face economii, la fel că toţi ceilalţi şi se încadrează lunar în suma de 900 de lei. Locuieşte la cămin unde cazarea îl costă 300 de lei. Cea mai scumpă este însă mâncarea, spune el.
„Pe lună, doar ca să mănânc, dau între 300 şi 350 de lei. Cei mai mulţi bani îi dau pe lactate, fructe, legume”, spune el.
Pentru ieşirile la o terasă sau ceva de îmbrăcat mai rezervă 250 de lei pe lună. Însă ieşirile în club le înlocuieşte, de cele mai multe ori, cu ore de stat la sala de fitness. E mai sănătos şi mai economic, spune el, aşa că pe abonamentul la sala se mai duc 100 de lei. Studenţii din cămine recunosc însă că viaţă în Bucureşti nu este deloc ieftină şi spun că eforturile lor economice sunt un real aport financiar pentru Capitală.
„Consider că noi contribuim la economia Bucureştiului chiar dacă într-o măsură mai mică faţă de cei angajaţi pentru că de exemplu, personal merg la supermarket de vreo două ori pe săptămâna şi îmi cumpăr de acolo mâncare. Trebuie suplimentat şi aşa chiar dacă mai primesc de-acasă un pachet din când în când. În plus pe cărţi, mai xeroxăm ceva, ne mai luăm o haina că suntem tineri, mai ieşim în oraş câteodată”, spune Adrian.
Impulsionează piața imobiliară
Universitatea Bucureşti, de exemplu, are în total 32.000 de studenţi, dintre care din provincie vin circa 37 la sută, adică 12.000, iar de peste hotare aproape 800. Însă doar 5400 au locuri în cămine. Prin departamentul de servicii pentru studenţi însă, se derulează şi un program de cazare alternativă.
„Practic, există două axe în această cazare aternativa: în primul rând, Universitate a plăteşte nişte anunţuri în ziare, pe internet, pe site-uri specializate pentru a colecta informaţii despre apartamente, despre case pe care proprietarii le pun la dispoziţie, punându-le în felul asta la dispoziţia studenţilor”, explică Marian Crăciun, directorul Direcției pentru Studenți.
Cealaltă variantă este apelul la nişte cămine particulare unde costurile sunt aproape duble. Cine nu prinde loc în cămin, stă cu chirie, iar acest lucru se simte şi pe piaţă imobiliară.
„În iunie, iulie avem o scădere de 10 - 15 procente a numărului de chirii, iar creştrea este cu atât mai puternică în 20 de procente, spre 25 undeva în toamnă”, spune Răzvan Muntean, analist imobiliar.
În funcţie de studenţi, cresc sau scad şi preţurile chiriilor. Astfel, în prag de an universitar, un apartament cu trei camere coste cu cel puţin 50 de euro mai mult decât pe perioada verii. Sunt şi câteva zone predilecte unde sunt cele mai mari şanse că apatamentul să fie închiriat de către studenţi.
„Zona Dristor este o zonă foarte solicitată pentru chirii din partea studenţilor. Iarăşi zonele din jurul Politehnicii, Militari, Drumul Taberei sunt zone care deşi nu au metrou au mijloace de transport şi aporpierea de centrul universitar este foarte favorabilă”, explică Răzvan Muntean.
O întreagă afacere pentru economia bucureşteană. Însă oferta educaţională merită toţi aceşti bani, spun studenţii. Numai la Universitatea Bucureşti, cele 19 facultăţi şi un departament oferă aproximativ 100 de specializări.
„Absolvenţii de liceu pot găsi la Universitatea Bucureşti specializări unice în ţară. La Facultatea de Geologie şi Geofizică specializarea geo-fizică, la Facultatea de limbi străine limbi precum neo-greacă, turcă, cehă, bulgară”, detaliază Loredana Ghimfus, coordonator al biroului de Relatii Publice.
„Motor” al micilor afaceri
Cei mai fericiţi sunt însă, micii afacerişti care îşi dezvoltă activitatea în jurul vieţii studenţeşti. Un exemplu este această terasă, cea mai mare din campusul din Regie.
„Un student cheltuie minim în jur de 20-30 de lei. Adică poate, la 20-30 de lei poate să mănânce o pizza, să bea o bere, să mănânce un deşert, e ok. Preţurile sunt făcute pentru ei”, spune Adrian Glajdan, proprietarul unei terase.
Aici poderea clienţilor este de 80 la sută studenţi. În timpul anului universitar pe la terasă se perindă în jur de 500 - 600 de studenţi pe zi.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
