Puține femei pe buletinele de vot, în ciuda legii electorale
Aproape o treime dintre candidaţii la scrutinul general din 11 decembrie sunt femei. Prea puţine, potrivit organizaţiile non-guvernamentale. Coaliţia pentru Egalitate de Gen arată într-un raport că sunt circumscripţii unde pe listele de candidaţi propuse de anumite partide nu se regăseşte nicio femeie, deși legea cere explicit reprezentarea ambelor sexe.
Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede că „listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat”.
În total, sunt şapte partide politice care nu au propus nicio femeie în mai multe circumscripţii, fie în listele de la Senat, fie de la Camera Deputaţilor. Este o cifră mare, mai ales dacă ştim că în total, la nivel naţional, 11 partide au intrat în competiţie.
Partidul Mişcarea Populară (PMP) este în top. În oferta formaţiunii din patru judeţe nu se regăseşte vreo femeie. În aceeaşi situaţie este şi Partidul Ecologist Român (PER). Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Partidul România Unită (PRU) şi Partidul România Mare (PRM) promovează sută la sută bărbaţi în trei circumscripţii, iar lista este completată de formaţiuni cu mai mare notorietate, precum Uniunea Salvaţi România (USR) şi Partidul Naţional Liberal (PNL), care nu au şi candidate pe liste într-un singur judeţ.
O singură formațiune se apropie de paritate, respectiv Partidul Socialist Român (PSR), care are 41, 5 la sută femei pe listele pentru Senat şi Camera Deputaţilor. La polul opus, stă Partidul Mişcarea Populară (PMP), în oferta căruia se regăsesc femei în proporţie de 23 la sută.
Nici cele două mari formaţiuni politice, PSD şi PNL, nu stau mult mai bine. Social-democraţii propun cu patru procente mai multe femei decât liberalii. Analiza celor aproape 6.500 de candidați este cu atât mai interesantă cu cât atât PNL cât și PSD au susținut, cel puțin la nivel declarativ, intrarea femeilor în Parlament în 2016. Ba chiar preşedintele PSD estima că 40 de procente din candidaţii propuşi de formaţiunea pe care o conduce sunt femei.
Cu toate acestea, avem cea mai bună reprezentare a femeilor pe listele de candidaţi, dacă este să comparăm cu ce s-a întâmplat la scrutinele parlamentare anterioare.
Sistemul de vot proporţional pe liste, reintrodus la acest scrutin, încurajează implicarea femeilor în politică, spun specialiştii. O participare similară s-a înregistrat şi în 2004, când România avea acelaşi sistem de vot. Altfel au stat lucrurile în 2008 şi in 2012, în cazul alegerilor uninominale mixte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
