Proiectul laserului din România care adună „creiere” din întreaga lume. Ținta: premiul Nobel
Proiectul laserului de la Măgurele ilustrează perfect o Românie cu două viteze. Pe de o parte sunt problemele, întârzierele, lipsa infrastructurii şi birocraţia. De celalată parte avem însă perspectiva unui centru de excelenţă care adună inteligenţe din toată România şi din toată lumea pentru a împinge mai departe graniţele ştiinţei. Avem un proiect de aproape 300 de milioane de euro care va genera în economie alte câteva sute de milioane, dar şi mii de locuri de muncă în industrii auxiliare. Însă dincolo de proiecte şi cifre se află oamenii.
„Petawatti este o unitate de măsură care probabil nu vă spune nimic. Sunt milioane de miliarde de watti, poate nici această explicație nu vă spune prea multe. Dar, spre comparație, reprezintă 10 % din puterea soarelui. În ediția de astăzi îi vom cunoaște pe oamenii care lucrează la Laserul de la Măagurele și vor face experimente cu această putere-gigant”, relatează Sergiu Voicu, jurnalist Digi24.
„Sunt din Franţa şi lucrez la ELI-NP, la departamentul laserului”, spune Bertrand de Boisdeffre, inginer francez.
Bertrand este unul dintre cei 30 de specialiști străini care a venit deja în România pentru a lucra pentru cel mai puternic laser din lume.
- Acum aveţi acest echipament în acea cameră?
- Detectorul nu este încă aici! Este la universitatea din Varşovia din Polonia. Avem cercetări şi colaborări împreună, aşa că detectorul este în acel laborator.
- Sunt interesat să-l văd ....
Guangling a venit din China pentru proiectul ce se pune pe picioare la Magurele și nu a venit singură.
„ Am venit aici cu soțul meu în urmăa cu doi ani. Am considerat încă de la început acest proiect atractiv, de când era în implementare”, spune Guangling Chen, cercetător din China.
Israel, Germania, Franța, Bulgaria, Italia, China, Japonia, Vietnam, India, Polonia, Indonezia, Federația Rusă, Algeria, Marea Britanie, SUA, Australia, Olanda, Iran, India, Africa de Sud sunt câteva din țările ai căror specialiști lucrează la Măgurele.
Vor fi angajați pe platforma de cercetare de lângă București în total 250 de cercetători, ingineri și tehnicieni.
Până acum au venit doar jumătate dintre oamenii necesari proiectului, dar s-au strâns din peste 20 de țări.
„Îmi oferă oportunitatea de a contribui ca parte a echipei şi să fiu în echipa care va experimenta noua generaţie de facilităţi pentru a avea experimente importante, care, cu puţin noroc, să rezolve probleme persistente din fizica modernă”, spune Anissa Bey, cercetător din Africa.
„Poate ieşi o fizică nouă. Pot fi si aplicaţii foarte importante in medicină, în primul rand, în tratamentul de cancer”, spune Dan Ştutman, director experimente laser.
„Eu văd laserul ca un fel de lampa lui Aladin”, spune Daniel Ursescu, cercetator experimente laser.
„Pot fi aplicaţii în energetică, de ars deşeuri nucleare, iar asta poate fi foarte important, și sunt multe pe care nu le ştim şi alea vor fi cele mai interesante”, spune Dan Ştutman, director experimente laser.
„Și un rezultat negativ este bun, pentru că vor şti ceilalti că s-a căutat deja şi nu este”, spune Ovidiu Teșileanu, fizician.
Investiția în acest proiect se ridică la 293 de milioane de euro, din care 85% sunt bani europeni. 65 de milioane de euro costă clădirile, iar restul reprezintă investiții în echipalemente, din care 80 de milioane doar laserele.
Însă foarte important este efectul de multiplicare în economie, dezvoltarea pe orizontală. Un euro cheltuit pentru acest proiect poate aduce în economie doi sau trei euro, prin comenzile date, prin furnizarea de servicii, ceea ce înseamnă că se poate genera o sumă apropiată de un miliard de euro în economie.
Dar ce se va testa la Magurele va fi ceva unic în lume. Un laser ce produce 10% din puterea soarelui, concentrată într-o singură rază de lumină, este o nouă dimensiune a științei, încă exprimată la nivel teoretic.
Este ca și cum am concentra tot consumul de energie de pe planetă într-o fracțiune de secundă și într-un singur punct de grosimea unui fir de păr.
La Măgurele se încearcă pentru prima dată în istorie şi interacțiunea dintre raze gamma și raze laser. Un pas atât de ambițios, încât tehnologia necesară pentru teste este inventată din mers.
„Toate experimentele se vor desfășura pe o suprafață de 6000 mp, în acest buncăr. Sunt peste 20 de camere în care vor fi instalate toate echipamentele. Fiecare spaţiu este delimitat de pereţi de doi metri grosime. Camerele au fost construite sub forma unui lego, din blocuri de beton, aşezate pe 1200 de amortizoare, astfel încât şi în cazul unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, testele de aici să nu aibă de suferit”, relatează Sergiu Voicu, jurnalist Digi24.
„O clădire care prin ea însăşi depăşeşte orice performanţă din lume din punct de vedere al parametrilor - stabilitate la vibrații, la temperatură, la presiune, umiditate, protecție radiomagnetică”, spune Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP.
„Atunci când au loc experimente toate încăperile sunt izolate şi etanşate, astfel încât eventualele particule contaminate să nu iasă din încăpere. Această uşă are 4 metri înalţine şi 6 m lăţine, vorbim de 2 metri grosime şi aproape 100 de tone. Ea poate fi acţionată atât automat, cât şi manual”, relatează Sergiu Voicu, jurnalist Digi24.
Ovidiu Teșileanu are studii de astrofizică în Italia, unde a lucrat mai mulți ani. Acum vrea ca prin aportul său sa fie revoluționată percepția despre univers.
Vor putea fi simulate erupțiile solare și astfel vor putea fi testate la Măgurele materialele care să reziste în spațiu.
„De asemenea vor fi studii de materiale, pentru centralele nucleare de fisiune, acolo este vorba de materiale care stau în condiţii extreme, care trebuie să stea zeci de ani. Pentru că nimeni nu poate să stea zeci de ani se vor face aceste studii în regim accelerat”, spune Ovidiu Teșileanu.
Miza celor de pe platformă este câștigarea premiului Nobel.
„Toate posturile sunt scoase la concurs. E o competiție destul de mare, am avut peste 1500 de aplicații până acum, rata de succes este cam unu la zece. Putem asigura salarii aidoma celor de la CERN sau alte laboratoare mari din lume. Un student la doctorat are 1.000 de euro pe lună. Un cercetător senior poate ajunge la 5000 și ceva de euro pe lună”, spune Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP.
După Studii în Israel și o activitate de cercetare mai bine de 20 de ani la universități mari din Statele Unite, Dan Ştutman s-a întors în România atras de ideea inedită.
„Nu a fost o decizie usoară, pentru că ştiu cum este în România şi că nu este uşor în România”, spune el.
„Prin lege îți cere diploma de bacalaureat. Și documentul din spate, situația școlară. Sunt țări în care nu există diplomă de bac, în Statele Unite, de exemplu. Avem un caz, un profesor emerit la o universitate din America, s-a hotărât săa vină în Romania, dar nu are diplomă de bacalaureat și nici echivalent. Pentru că highschool-ul la care a fost el acum 50 de ani s-a desființat”, spune Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP.
Astfel, chiar dacă vin de la Harvard, Cambridge sau Princeton, oamenii de stiinţă trebuie să se lupte cu birocraţia din România.
„De exemplu, mie mi-au trebuit mai mult de șase luni ca să pregătesc toate documentele înainte să vin aici în România”, spune Guangling Chen, cercetător din China.
„Sunt poate 100 de oameni în toată lumea care sunt experţi în domeniul ăsta şi nu poti să aduci decât o mică parte din ei”, spune Dan Ştutman, director experimente laser.
La angajarea unui cercetător străin, Centrul de la Măgurele trebuie să demonstreze Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă faptul că nu există niciun român mai bun, calificat pentru acel job. Și peste dificultățile administrative se suprapun și cele date de hibele sistemului educațional din România.
„Luăm ingineri care să facă muncă de tehnician pentru că, din păcate, în România școlile tehnice nu prea mai sunt sau sunt foarte puține și atunci e greu să găsim specialiști”, spune Dan Ghiță, director tehnic ELI-NP.
„Voi sta în România câţiva ani. Am început la ELI-NP în 2014 şi vreau să fiu aici când pornesc echipamentele”, spune Bertrand de Boisdeffre, inginer francez.
„Sunt încântată de experienţa mea aici. Mi-a fost uşor să mă adaptez şi să mă integrez aici pentru că am fost primită cu căldură de colegii mei, iar asta înseamnă mult pentru un mediu care să aducă succesul”, spune Anissa Bey cercetator din Africa.
„Dezvoltarea cercetării este o strategie din care toată lumea câștigă. Adică societatea, ca beneficiar, pentru că tehnologiile sunt utile pentru a îmbunătăți viața și mediul economic pentru că se creează locuri de muncă și o zonă de dezvoltare”, spune Daniel Ursescu, cercetator experimente laser.
„Vor veni cercetători din toată lumea să facă experimente aici, vor trebui să locuiască undeva, vor merge să viziteze Bucureștiul, zona se va dezvolta, inclusiv partea turistică. Există ideea de dezvoltare a acelui conglomerat de companii high tech care să folosească rezultatele cercetării. Prin apariția ELI-NP aici locul asta va înflori”, spune Dan Ghiță director tehnic ELI-NP.
Orașul Măgurele pare să devină centrul studiului laserelor din întreaga lume. ELI-NP este proiectul ce încununează drumul început în 1961, odată cu descoperirea și punerea în evidență a efectului laser și în România, de o echipă condusă de profesorul Ion Agârbiceanu. Atunci s-a raportat pentru prima dată în România și pentru a patra oara în lume efectul laser. Proiectul din România este parte a unui triunghi de dezvoltare a cercetării laserelor, cu alte două centre în Cehia și Ungaria.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
