Poveștile credinței. Alexandru Ştirban restaurează de trei decenii cărți și manuscrise vechi de sute de ani

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Lucru de fineţea unui filigran, restaurarea şi conservarea cărţilor este o artă rezervată doar cunoscătorilor avizaţi. Ca Alexandru Ştirban, cel care conduce de 18 ani Centrul naţional de restaurare şi conservare de carte veche de la Muzeul Naţional al Unirii. Prin laboratorul de la Alba Iulia au trecut până acum mii de volume bolnave de bătrâneţe.

„Îmi place cartea, mi-a plăcut şi îmi place cartea şi ceea ce este în carte şi forma cărţii. A devenit o pasiune pentru că restaurarea în general şi restaurarea de carte, în special, nu poţi să o faci fără să fii pasionat de aşa ceva”, afirmă Alexandru Ştirban, restaurator de carte.

O pasiune datorită căreia volume născute acum o jumătate de secol pot fi şi acum răsfoite.

„Cartea intră în laboratorul nostru cu probleme, bolnavă şi noi încercăm să o facem bine, deci îi stabilim un diagnostic, stabilim un tratament pe care-l aplicăm şi, la sfârşit, cu speranţa că am însănătoşit-o, o putem mai departe celor care vin după noi”, spune el.

Cu această speranţă, Alexandru Ştirban a redat circuitului public sau restrâns mii de volume rare şi zeci de mii de documente istorice. Acum are pe masa de lucru un manuscris din secolul al XVIII-lea.

„Va fi o restaurare complexă în care va merge încercarea de consolidare, de păstrare a fiecăru element care mai poate fi păstrat din text, fiind un manuscris nu se face nici o completare, deci o consolidare, o reîntregire a hârtiei şi după aceea presarea şi aducerea în starea iniţială”, explică restaturatorul.

Este doar una dintre comenzile care vin din toată ţara. Costurile restaurării pot varia de la 100 la 1.800 de euro, în funcţie de complexitatea lucrării. Banii nu ajung în buzunarele celor care readuc la viaţă pagini compromise de timp, de mucegai sau de insecte, ci la bugetul instituţie. Salariile sunt mici, recunoaşterea profesională e limitată. Însă oamenii de la „spitalul cărţilor” nu se plâng.

„Dacă stăm să ne gândim că am în spate 30 de ani de restaurare, mi-ar place să cred că şi următorii ani mi-i voi petrece tot în domeniul restaurării, indiferent dacă în cadrul laboratorului sau în alte părţi, dar ideea este să fiu aproape de carte şi de a continua ceea ce am început”, mai spune Alexandru Ştirban, restaurator de carte Centru Naţional de Restaurare şi Conservare Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.