Victor Ponta află după amiază de la Înalta Curte de Casație și Justiție dacă i se aprobă solicitarea de ridicare a controlului judiciar impus de procurorii DNA în noul dosar în care fostul premier și deputatul Sebastian Ghiță sunt acuzați că au spălat bani pentru a plăti prezența lui Tony Blair în campania electorală din 2012, alături de PSD. O decizie a judecătorilor ÎCCJ este așteptată după ora 13.00.
foto - Victor Ponta și Tony Blair, la sediul PSD, în 2012
Procurorii DNA l-au acuzat pe Ponta că ar fi folosit influenţa și autoritatea (era premier și președinte PSD la vremea aceea) pentru a obține bunuri sau alte foloase necuvenite și, de asemenea, de spălare de bani.
Este vorba despre deplasarea lui Tony Blair la București, în 2012, în timpul campaniei electorale, despre care presa a scris în acel moment că venirea fostului premier britanic alături de PSD a fost plătită de Fundația Multimedia pentru Democrație, condusă de doi dintre consultanții politici ai guvernului de la acea vreme, Bogdan Teodorescu și Dan Sultănoiu. Pe site-ul fundației se arată că activitatea acesteia este finanțată din bani proveniți din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, în dosarul întocmit de procurorii DNA se vorbește de complicitate la spălarea de bani. Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD, susţin anchetatorii.
Tony Blair a confirmat că a primit bani pentru deplasarea cercetată de DNA, menționând însă că fondurile le-a donat unor acțiuni de caritate.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ponta trebuie să se prezinte la sediul DNA Serviciul Teritorial Ploieşti sau la sediile instanţelor ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere; să nu părăsească ţară, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului / judecătorului competent; să nu se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţă şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale; să nu facă declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauza, precum şi la martorii audiaţi în cauza, se arată în ordonanţa emisă de procurorul DNA.