Penalii candidaţi independenţi, găselniţa prin care partidele ocolesc codurile de integritate

Sursa: cont Facebook

După tragedia din "Colectiv" şi după ce zeci de mii de oameni au protestat, în stradă, faţă de actuala clasă politică şi faţă de corupţia din România, PNL şi PSD s-au mobilizat şi au adoptat, la câteva zile distanţă unul de celălalt, criterii de integritate catalogate drept "drastice" de membrii de partid.

La PNL, cu un singur vot "împotrivă" şi o abţinere, conducerea liberală extinsă a stabilit reguli stricte pentru cei care vor să candideze la alegerile locale şi parlamentare din 2016. Şi nu este vorba doar de interzicerea candidaturii celor cu probleme penale (condamnaţi definitiv pentru corupţie sau pentru infracţiuni comise cu violenţă, urmăriţi penal pentru luare/dare de mită, trimişi în judecată ori împotriva cărora s-au luat măsuri preventive de genul arestului la domiciliu sau controlului judiciar). Este vorba şi de cei care ar intra sub incidenţa lustraţiei, de traseiştii politici, de cei care au comis fals în declaraţiile de avere şi de interese şi de cei care şi-au angajat rudele în funcţii publice. Ba chiar şi datoriile la buget (înregistrate ca persoană fizică şi cu o vechime mai mare de un an) şi declaraţiile sau atitudinile rasiste, xenofobe ori discriminatorii constituie, potrivit "decalogului" PNL, motive de respingere a candidaturilor.

Criterii similare de integritate au fost prinse şi în codul PSD de integritate, adăugându-se comportamentul "injurios, agresiv sau neadecvat faţă de cetăţeni în manifestaţii publice".

De remarcat că, încă de la început, la partea de dosare penale, politicienii au avut grijă să fie precizate expres anumite infracţiuni, astfel încât cei acuzaţi, de exemplu, de primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă sau abuz în serviciu, să nu intre sub incidenţa codului de integritate.

Mai departe, pentru a se asigura, totuşi, că nu se expun criticilor adversarilor politici şi societăţii civile, liderii locali şi centrali ai partidelor au apelat la strategia "candidaturii independente". Digi24.ro prezintă, în cele ce urmează, patru exemple în acest sens. Lista este însă mult mai lungă.

* Dorin Florea. Aflat la al patrulea mandat de primar al municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea intră în cursa pentru al cincilea mandat ca independent susţinut de PNL şi alte formaţiuni politice. "Mulțumesc Partidului Național Liberal care mă susține și celorlalți. Candidez independent, pentru a respecta pe toată lumea, și mai ales criteriile de integritate la care s-au angajat unele formațiuni", declara Florea miercurea trecută, în conferinţa dedicată anunţării candidaturii. Iar pentru ca situaţia să fie clară pentru toată lumea, alături de edil a stat co-preşedintele PNL Mureş, Ciprian Dobre (el însuşi urmărit penal pentru fapte de corupţie), care şi-a manifestat speranţa ca Florea să câştige un nou mandat de primar.

În decembrie 2015, primarul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu într-un dosar privind finanţarea Asociaţiei Sportive Fotbal Club din Târgu Mureş, cu un prejudiciu estimat la circa 7 milioane lei.

Săptămâna trecută, procurorii DNA au anunţat că au început urmărirea penală într-un nou dosar de corupţie, în care este implicat şi fiul edilului, iar Florea este acuzat de luare de mită.

* George Scripcaru. Trimis în judecată sub control judiciar, în luna februarie, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, fostul edil al Braşovului îşi doreşte un al patrulea mandat de primar şi şi-a depus candidatura duminică. Ca independent.

Potrivit unor surse din cadrul filialei, fostul democrat-liberal ar urma să beneficieze de sprijinul organizaţiei, mai ales că majoritatea membrilor sunt "oamenii lui", triaţi în anii când el a condus PDL Braşov, respectiv, după fuziune, PNL Braşov. "Noi ne-am dori ca domnul Scripcaru să continue cu încă un mandat, însă în final decizia îi aparţine lui şi conducerii partidului. Ar fi păcat să nu mai candideze", declara, în ianuarie 2016, deputatul Gheoghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe în Cabinetul Boc. Mai departe, chiar la începutul lunii aprilie, atât Alina Gorghiu, cât şi Vasile Blaga s-au întrecut în a aduce laude lui Scripcaru, pe care l-au numit "unul dintre primarii cei mai buni din România". "Împreună cu George Scripcaru lângă noi, vom câştiga şi Consiliul Judeţean, şi Primăria şi alegerile parlamentare. Vrem fără PSD la guvernare în toamnă, fără PSD în Consiliul Judeţean, fără PSD în toate primăriile", spunea Blaga la festivitatea lansării candidaţilor liberali pentru Braşov.

* Mircia Gutău. După două mandate ca primar al municipiului Râmnicu Vâlcea şi două condamnări pentru corupţie (în 2010, respectiv 2014), fostul democrat-liberal şi-a depus candidatura vinerea trecută şi este favorit în sondaje pentru câştigarea Primăriei. Formal, Gutău reprezintă în alegerile locale Partidul Ecologist Român, dar sunt destule voci în rândul liberalilor care spun că acesta va fi sprijinit în campanie şi nu candidatul oficial, consilierul local Grigore Crăciunescu.

În octombrie 2015, adică după cele două condamnări pentru corupţie, Gutău devenea membru al PNL şi era anunţat drept candidatul liberalilor la Primăria Râmnicu Vâlcea. "Mircia Gutău îndeplineşte toate condiţiile statutare pentru a deveni membru PNL. Mircia Gutău este creditat în toate sondajele de opinie primul în preferinţele electoratului din municipiul Râmnicu Vâlcea şi, în consecinţă, Partidul Naţional Liberal, filiala Vâlcea, îşi asumă candidatura pentru funcţia de primar a acestuia", spunea atunci liderul PNL Vâlcea Cristian Buican.

Ulterior, după ce co-preşedintele PNL Alina Gorghiu s-a declarat "stupefiată" de ce se întâmplă la Vâlcea, a fost retras oficial sprijinul pentru Gutău, iar acesta a anunţat că va intra în cursă independent, ulterior ca reprezentant al PER.

În 2010, Gutău a fost condamnat la trei ani şi jumătate închisoare cu executare, după ce a fost acuzat că a pretins 50.000 de euro mită de la un om de afaceri în schimbul eliberării unui certificat de urbanism. În 2014, acesta a mai primit trei ani şi jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, dar, după contopirea pedepselor, a rămas în libertate, iar în martie 2015 i-a expirat şi interdicţia de a fi ales într-o funcţie publică.

* Tudor Pendiuc. Trimis în judecată în martie 2015, sub acuzaţia de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, longevivul edil al Piteştiului va încerca să obţină al şaptelea mandat de primar tot din postura de independent. Oficial, PSD îl are drept candidat pe viceprimarul Cornel Constantin Ionică, dar şansele acestuia par să se reducă simţitor dacă Pendiuc reuşeşte să strângă semnăturile necesare depunerii candidaturii (pe de o parte, unii social-democraţi îi vor face acestuia campanie, pe de altă parte, electoratul PSD se va diviza).

În martie, edilul s-ar fi întâlnit, potrivit unor surse, cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, tocmai pentru a-l convinge să-i acorde o dispensă de la criteriile de integritate. Oficial, jocul pare să nu fi reuşit, dar sunt voci care spun că, în spatele uşilor închise, şeful social-democraţilor ar fi spus că-l interesează mai puţin problemele cu justiţia ale lui Pendiuc şi mai mult obţinerea Primăriei Piteşti şi a majorităţii în consiliul local.

Într-un sondaj realizat la finalul anului trecut, Tudor Pendiuc avea peste 20 de procente în faţa candidatului PNL la Primăria Piteşti.