Pentru partidele mici, Parlamentul rămâne un obiectiv foarte îndepărtat
Înfiinţarea unui partid cu doar trei membri nu a avut efectul promis de cei care au schimbat legea în 2015. Argumentul era că în acest fel, în Parlament vor fi mai multe formaţiuni mici. Registrul Partidelor s-a umplut cu nume noi, care nu se vor regăsi însă pe buletinul de vot. Motivul - numărul mare de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor.
Arina Delcea, reporter Digi 24: „Din 2015, de când un partid se poate înfiinţa cu doar trei membri, au apărut 63 de noi formaţiuni politice. Numai că obiectivul de candida la parlamentare, la nivel naţional, a rămas departe. Asta din cauza celor aproape 200.000 de semnături de susţinere cerute la înscrierea în cursă.”
Partidul Stejarilor este cea mai nouă formaţiune politică din România. A fost înregistrat în septembrie de cinci prieteni.
Adrian Benţa, preşedintele Partidului Stejarilor: „Partidul Stejarilor va considera succes faptul că reuşeşte să participe în alegeri măcar într-un singur judeţ.”
Noul partid ar vrea schimbarea regulilor.
Adrian Benţa, preşedintele Partidului Stejarilor: „Avem 18 milioane 600.000 de votanţi. În realitate, la vot ajung în jur de 4, 5 milioane. Prin urmare ar trebui ca acest 1% să se reflecte la numărul mediu de votanţi.”
Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor a pus la punct o strategie nouă. Susţine candidaţi independenţi, care, matematic, au mai multe şanse să intre în Parlament decât dacă ar purtea sigla PACT. Tinerii au reuşit să adune semnături în cinci circumscripţii.
Dragoş Preda, vicepreşedinte al Partidului Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor: „Ne-am făcut temele. Ne-am calculat şansele şi aceasta s-a dovedit cea mai bună. Ajungând în Parlament, creăm o breşă. Din 1990 nu au mai fost aleşi independenţi în Parlamentul României.”
Alegerile parlamentare prind partidul înfiinţat de europarlamentarul Monica Macovei în plină restructurare.
Adela Mîrza, vicepreşedinte al M10: „N-a mai fost suflul acela de la prezidenţiale pe care l-a avut doamna Macovei, când a strâns semnăturile. Am reuşit să strângem semnături pe Bistriţa, pe Timişoara, câteva şi pe Cluj, însă nu am depus liste pentru aceste alegeri.”
Marea temere a formaţiunilor mici este radierea din Registrul Partidelor Politice. Legea spune că un partid dispare dacă nu a depus liste complete de candidaţi în cel puţin o circumscripţie, în două campanii electorale succesive.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
