Nicolae Negru: De la Chișinău se văd mai multe Românii

„Sunt mai multe Românii văzute aici, de la Chișinău. Unii o văd ca dușman, alții ca patrie, alții neutru, după cum am fost educați zeci de ani. Am fost spălați pe creier. O doamnă a spus, foarte adevărat, că ni s-au scos cu ciocanul idei din cap, altele ne-au fost băgate. România se vede diferit de la Chișinău, dar, încet, percepția se schimbă spre bine. Poate nu atât de repede, dar apare o nouă generație, care a studiat alte manuale, altă istorie și cred că speranța e în această generație”, a explicat publicistul Nicolae Negru de la Chișinău.

„Proiectele comune- economice, culturale și politice - sunt importante. Unii mai consideră România ca țară fascistă, dușmană, ca un loc unde e rău de trăit. Aceste stereotipuri trebuie eliminate cumva, iar contactele pot face foarte mult bine”, a subliniat el.

„A existat proiectul integrării în UE și NATO, uneori s-a creat impresia că România uită oarecum de basarabeni. Fiecare politician va spune că ține din tot sufletul la Basarabia. E însă important cum acționează statul ca întreg, instituțiile sale. Faptul că în spațiul cultural și economic, informatic se pătrunde cu greu e și o problemă a statului român. Ar trebui mai puține vorbe și mai multe fapte”, consideră Nicolae Negru.

„Nu știu dacă o reunificare e o prioritate a României în acest moment, nici la Chișinău nu este. Partidele au altceva de făcut acum”, a conchis el.

Sociolog: „Politicienii români nu folosesc posibilitatea de a accesa un public sensibil la această temă”

Dan Dungaciu, sociolog, este de părere că politicienii români ar putea să se folosească de simpatia tinerilor români față de Republica Moldova.

„25% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au o simpatie față de Republica Moldova care merge până la chestiunea reunificării. Este de mirare că politicienii din România nu folosesc această posibilitate de a accesa un public care este foarte sensibil la această temă”, a afirmat profesorul Dan Dungaciu.

Sociologul a mai spus că Moldova a fost uitată în momentul în care România s-a apropiat de integrarea în UE. Acesta a mai completat că România nu a avut capacitatea instituțională să construiască proiecte mai mari de patru ani, Republica Moldova putând fi totuși acest proiect.

Eugen Tomac: „Trebuie să nu uităm de oamenii care au fost supuși unor mecanisme de deznaționalizare diabolice”

Deputatul Eugen Tomac a comentat efectele dramatice pe care le-au resimțit românii din Basarabia între anii 1948 – 1950.

„Rolul nostru ca stat este să îi protejăm pe cei care vorbesc limba română, din moment ce, în anii '48, '49 și '50 cei care au făcut parte din administrația României din Basarabia, dascăli, preoți au fost trecuți pe lista neagră. Au fost deportați, supuși unor procese de exterminare în masă. Ceea ce trebuie să facem este de a nu lăsa uitării o zonă unde există oameni care vorbesc limba română, care au fost supuși unor mecanisme de deznaționalizare diabolice. Cuvântul „român” a fost exclus și s-a încercat crearea unei noi identități, ceea ce a avut efecte dramatice asupra populației”, a declarat deputatul Eugen Tomac.