NĂSCUT ÎN ROMÂNIA. Ce reprezintă Facebook pentru tinerii din România
Facebook este acum un brand mai popular decât Elvis. Imensa platforma de socializare creată în anul 2004 de către deja celebrul Mark Zuckerberg are în momentul de faţă peste un miliard de utilizatori activi.
Dintre aceştia România este reprezentată de 6 milioane de membri care este un număr foarte mare dacă este să luăm în calcul numărul total de conexiuni la internet. Iar dintre aceştia tinerii cu vârste între 13 şi 24 de ani ocupă peste 50% din total.
„Dacă stau să mă gândesc la mine în liceu sau în comunitatea mea de prieteni rareori găseşti o persoană care nu are Facebook sau care să nu folosească Facebook frecvent şi că atare cam 90% sau poate chiar mai mult, 95% dintre copii din generaţia mea folosesc Facebookul frecvent şi da, din acest punct de vedere, putem să ne numim generaţia Facebook”, recunoaște Claudiu Toader, elev în clasa a X-a.
Dar Facebook nu a fost nici de departe primul site destinat socializării. Platforma albastră a fost precedată de numeroase alte tentative care însă nu au ajuns la acest nivel impresionant de utilizare. Facebook a devenit nu numai un fenomen de proporţii ci marca unui nou mod de comunicare.
„Comunicarea e facilitată prin prisma mijloacelor ăstora şi cred că cumva le e mai uşor să obţină prieteni sau să obţină comunicare pentru că asta e ce îi preocupă prioritar la vârsta asta: să aibă cât mai mulţi prieteni şi cum să fie un prieten bun şi în ce manieră să-şi bucure şi să-şi satisfacă prietenii şi în felul asta interacţiunea dintre ei e mult mai facilă”, a explicat Alina Plăișeanu, psiholog.
Pentru prima dată putem vorbi despre o generaţie a platformelor de socializare, despre o generaţie Facebook. Putem vorbi despre un nou mod de a-ţi face prieteni, de a explora, de a te defini.
„Ţi-e mult mai uşor să-ţi creezi o anumită imagine prin pozele pe care le pui sau linkurile pe care le postezi, statusurile pe care le ai. În viaţa reală eşti mult mai transparent. Oamenii îşi dau mult mai uşor seama când minţi sau când eşti nenatural”, crede Cristina Tudor, din clasa a XI-a.
„Nevoia de bază este de a se face vizibili şi de a avea prieteni, de a fi social. La începutul adolescenţei asta este prima nevoie care se face cunoscută”, a mai spus psihologul.
Cât este însă de îngrijorătoare această realitate virtuală pentru părinţi? Cât de multe riscuri prezintă mediul online? Cât de fină este linia dintre utilitate şi exces?
„De regulă îmi verific telefonul cam din oră în oră să văd ce notificări am mai primit şi când stau acasă e constant un tab deschis pe Facebook”, a mai spus Claudiu.
Mereu tindem să fim nostalgici şi să tânjim după terenuri familiare însă lumea este în permanentă schimbare. Şi chiar dacă avem impresia că lucrurile sunt foarte diferite acum decât pe vremea noastră ăsta nu este neapărat un lucru rău. Ci doar diferit.
„Cred că ghidajul părinţilor este şi se manifestă până la sfârşitul adolescenţei ceea ce înseamnă că în situaţia asta de copilărie e foarte important ca ei să fie prezenţi şi să afle şi să monitorizeze dar nu pe ascuns fără ca copilul lor să ştie despre ce e vorba. O îndrumare directă şi clară din partea unui părinte va fi mult mai bine primită şi sigur mai bine decât o lipsă de implicare în interesele copilului”, a sfătuit psihologul.
Deşi fără îndoială spaţiul online prezintă pericolele sale, nu pistoalele omoară oameni, ci oamenii omoară oameni. Aşadar depinde de fiecare dintre noi în parte să-i educăm pe cei mici să folosească resursele online cu măsură şi responsabilitate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
