Ministrul Breaz, impresionat de Monumentul de la Alba Iulia. C. T. Popescu: Ai spune că e "f" de la Facebook

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a făcut, sâmbătă, o vizită de lucru la Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia şi a spus că lucrarea sculptorului Mihai Buculei "arată impresionant".

"Lucrarea marelui sculptor Mihai Buculei arată impresionant şi vreau, cu acest prilej, să le mulţumesc pentru sprijin, responsabilitate şi seriozitate tuturor factorilor responsabili implicaţi, astfel încât, la data aniversării marelui eveniment al Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018, să putem cinsti aşa cum se cuvine memoria înaintaşilor noştri. Totodată, cu ocazia Zilei Naţionale a tuturor românilor, îmi doresc să sărbătorim modelul de unitate primit moştenire de la strămoşii nostri şi să încercăm să le urmăm exemplul dacă ne dorim să construim un proiect de viitor stabil. Cred că acesta este aspectul fundamental pentru stimularea şi conturarea direcţiilor de dezvoltare strategică viitoare a ţării noastre”, a declarat Valer-Daniel Breaz.

Ministrul a fost însoţit de prefectul judeţului Alba, Dănuţ Hălălai şi de reprezentantul Tobimar, Todor Florin.

Monumentul dedicat Aniversării Centenarului Marii Uniri va fi realizat la termen, conform contractului Nr. 862 din 06.2018, recepţia montajului lucrării urmând a se face luni.

Monumentul are dimensiuni impresionante - o înălţime de 22 de metri şi o greutate de circa 1.350 de tone.

Cristian Tudor Popescu desființează Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia

În urmă cu o săptămână, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat la emisiunea Jurnalul de seară înfățișarea Monumentului Unirii de la Alba Iulia, dedicat Centenarului României. El a spus că astfel de monumente ar trebui să fie avizate de oamenii de rând, nu de specialiști.

„Am dat cu ochiul de ceva. Vine 1 Decembrie, 100 de ani de România și o să avem o dezvăluire, se va dezvălui ce o să vedem pe ecran. M-am gândit mai întâi că în sfârșit se face o autostradă la Alba Iulia, am zis că se face o autostradă suspendată. Ce vedeţi în față spre noi este un soi de înfrăţire de trei cruci, curbate în partea de sus. Cred că sunt trei, pentru că s-au unit trei țări. Curbate în partea de sus, ceea ce îi face pe locuitori să spună 'monumentul Facebook'. E f-ul ăla de la Facebook.

Avem catedrala ortodoxă unde s-au încoronat Ferdinand și Maria. De ce trebuie să mai punem încă trei cruci cocârjate? Ce caută crucea? Ăsta e simbolul unirii? Trei cruci? Crucea e simbolul creştinilor din România, din Ardeal, Moldova și Ţara Românească. Dar este și simbolul rușilor, cei care s-au opus cu forţa armată facerii României Mari, este și simbolul maghiarilor, care s-au opus cu forță armată Marii Uniri din 1918.

Cum poți să pui crucea? Ce am făcut noi în 1918, o cruciadă? Am fost să eliberăm Sfântul Mormânt de la Ierusalim? Biserica a făcut Unirea? De-a lungul timpului, biserica ortodoxă a avut un rol foarte important în menținerea conștiinței naționale. Cea greco-catolică, e altă poveste care nu se povestește de obicei, a jucat un rol foarte important și ea.

Important e altceva. Unirea au făcut-o țăranii români care au murit cu sutele de mii pe front, au făcut-o câțiva politicieni români cu adevărat patrioţi, inteligenți, diplomați și, în primul rând, a făcut această Unire „statul paralel”, adică SUA, Franța și Marea Britanie. Occidentul. Fără puterile occidentale democratice, România nu ar fi fost România Mare în veci.

De ce să faci un astfel de monument? Dacă scoateți transversalele de la cruci, rezultă un monument asemănător cu mausoleul comunist din Parcul Carol. De ce era nevoie de o variantă cu cruce, o variantă bisericoasă a mausoleului comunist acolo? Nu mai vorbesc de modul în care a ajuns să fie executat acest monument, că nu se știe dacă e cel de acum 25 de ani. E o istorie întreagă acolo. Viceprimarul mi-a spus: a fost ordin de la București. Oamenii se uitau la mine: Vă place? Dacă s-ar face un referendum în oraș, ce ați vota, da sau nu? Nu!

Pentru că avem și cartoful în țeapă și coastele de porc din fața Casei Scânteii în București, n-ar trebuie ca aceste monumente care se fac în cinstea Unirii, a rezistenței anticomuniste să treacă prin aprobare publică? De ce să vină un conclav de specialiști? Ele nu sunt destinate unei galerii de artă, ci publicului, să dăm cu ochii zilnic și să ne spună ceva. De ce nu sunt supuse aprobării și dezaprobării opiniei publice? Așa ar trebui să fie de-acum înainte.”