Marius Bercea: De la Hollywood în Apuseni şi înapoi
Ce legătură există între dealurile transilvane din jurul Clujului şi cele de la Los Angeles sau Hollywood? În lucrările lui Marius Bercea, conexiune e foarte directă. El este unul dintre cei mai bine cotaţi artişti români contemporani şi a donat o lucrare pentru Crucea Roşie în campania umanitară sprijinită de Digi24 - "Frumuseţea salvează lumea". Va fi scoasă la licitaţie la Artmark, pe 2 iulie, în beneficiul celor care au nevoie de alimente şi medicamente. O să recunoaşteţi în lucrările lui multe aspecte familiare - atenţia faţă de ceilalţi sau lipsa ei, cât de bine sau de prost ne folosim timpul şi nu în ultimul rând, umorul.
Născut şi crescut la Cluj, cu un Master în Arte şi Design, tot la Cluj, Marius Bercea vinde mistere de secol XXI. Le pictează şi le expune în lumea largă, în colecţii publice din Statele Unite, Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, Germania sau Coreea de Sud.
Culorile puternice, contrastele semantice şi forţa desenului acţionează ca un magnet. Criticii spun că Marius Bercea este unul dintre cei mai buni colorişti ai generaţiei sale. Dar curajul cu care pune culoarea pe pânză e în sine o provocare. Chiar şi numele expoziiţiilor solo sau de grup la care ia parte sunt provocatoare: Remains of Tomorrow/Rămăşiţele lui Mâine la Londra, Concrete Gardens Grădinile de Beton la Los Angeles, On relatively peaceful disputes Despre disputele relativ paşnice sau Timpul poate fi Spaţiu - Time can be space - de la Berlin sunt câteva exemple.
De altfel, timpul pare să fie una dintre obsesiile lui Marius Bercea. Ca şi intersecţiile aparent arbitrare ale spaţiului. Trebuie să te mişti cu uşurinţă prin lume dacă reuşeşti să pui într-o aceeaşi serie peisajele din Transilvania şi dealurile din California, din vecinătatea Hollywood-ului.
Atent la efectele sociale ale prăbuşirii Cortinei de Fier şi la consecinţele practice ale tranziţiei, artistul priveşte situaţia din unghiuri suprinzătoare şi accentuează ceea ce prejudecăţile sau gândirea comună ar trece cu vederea.
Lucrarea pe care Marius Bercea a ales să o doneze pentru licitaţia în favoarea organizaţiei de Cruce Roşie de pe 2 iulie se numeşte "Critică după cină". O lucrare în care postura personajelor, ca şi în alte lucrări ale lui Marius Bercea, aduce cu cele ale maeştrilor olandezi de secol XVII. Chipurile sunt concentrate şi atente. Dar în "Critică după cină", figura personajului principal lipseşte. Să fie o sugestie că ar trebui să fim mai atenţi, în general, la personajele secundare? O subtilă recomandare pentru atenţie? Sau o replică ironică despre numărul prea mare de guru, pseudo-înţelepţi şi influenceri, cu toţii mari consumatori de timp? Timpul celor care îi urmăresc...
De altfel, "Critică după cină" înfăţişează acelaşi tip de personaje ca "Hoţii de timp" - personaje din generaţia născută după 1989, complet ruptă de trecutul comunist, deseori crescută de bunici, cu părinţii plecaţi la lucru în străinătate. Culorile tari şi aspectul de pop art al lucrărilor nu fac decât să puncteze şi mai puternic enigma personajelor. Câţiva tineri adunaţi într-un living cu ferestrele negre sau pe un fundal citadin neclar, privesc mai degrabă în gol decât unul spre altul, iar conversaţia stagnează sau se rezumă la flirt. În orice caz, biblioteca e goală, iar pânza întinsă pe şevalet goală.
Aceleaşi personaje relaxat plictisite sau reflexive, purtătoare de culori tropicale, populează şi alte lucrări semnate Marius Bercea. În unele ironia, dar şi o anumită blândeţe a observaţiei, sunt evidente. Aşa de pildă în "Colegi biologi". Nu în cele din urmă, vegetaţia luxuriantă, lumina puternică, dar şi cele câteva portrete spiritualizate, îţi spun că dacă ţi-l imaginezi cumva pe Marius Bercea într-o scenă prestabilită, sigur te înşeli. El o să privească tot timpul în altă parte.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
