LEGI CU DEDICAȚIE. Piața de 1 miliard de euro a deșeurilor e păstrată pentru firmele mari, deținute de politicieni
Legea care reglementează cine şi cum ridică gunoiul în România, unde e depozitat şi cine are voie să recicleze deşeurile a fost iniţiată în 2010 de senatorul PSD Petru Filip. Parlamentarul voia reguli clare şi dure, pentru o industrie care valorează aproape un miliard de euro.
„Nu exista o legislație compactă. Problema nu era atât de mult la nivelul marilor orașe, ci la nivelul gestionării gunoaielor la nivelul fiecărei comunități”, spune senatorul Petru Filip.
„Era o brambureală mare pe piaţa deşeurilor. Eram eu deputat când a fost iniţiată legea şi am înţeles că acum ar fi ieşit legea. După 5 ani de zile”, spune Silviu Prigoană, fost deputat.
Propunerea a fost adoptată de Senat în 2010, în forma iniţiatorilor. Ca să intre în vigoare, avea nevoie şi de acordul deputaţilor. Timp de trei ani, aleşii din Comisia de Industrii şi Servicii au amânat dezbaterile. În noiembrie 2013, vicepreşedintele comisiei, Eduard Martin, se îngrijește ca legea să ajungă în discuţia colegilor.
Eduard Martin era unul dintre cei interesați ca actul normativ să fie votat. Conform declaraţiei de avere din 2012, parlamentarul are 25.000 de acțiuni și este consilier al holdingului Polaris, o asociere de firme de salubritate din oraşul Constanţa, care se ocupă de salubrizare și în întreg județul Teleorman și în orașele Arad, Târgu Jiu, Eforie, Năvodari, Mangalia şi Alba Iulia
„Am acţiuni într-o firmă de salubritate, dar nu o conduc, nu sunt în management. Nu e o întrebare la care să răspund acum... Cum să spun... Să... Să răspund şi să facem o discuţie pe tema asta”, este răspunsul lui Eduard Martin.
Parlamentarul şi omul de afaceri Eduard Martin este şi naşul copiiilor lui Silviu Prigoană, cel care a deţinut compania Rosal, până ce a devenit parlamentar. Silviu Prigoană susține nu a încercat niciodată să influențeze adoptarea vreunei legi pe baza relațiilor de rudenie.
„Adică în timpul în care citeam legea respectivă am renunţat, pentru că nu mai sunt în bussines şi m-am dus cu copiii la patinoar”, afirmă Silviu Prigoană.
Legea a fost adoptată în plen în februarie 2014, substanțial modificată față de forma inițială.
„E complicat să vă dau un răspuns tranșant. Nu există în România sistemul la care ne uităm de multe ori cu invidie, sistemul lobby-ului, și atunci probabil lucrurile ar fi făcute la vedere. Nu ar mai fi interpertări de genul: dar de ce un parlamentar e interesat mai mult”, spune senatorul Petru Filip.
Cei care reciclează gunoaiele spun că din noua lege doar firmele de salubritate au de câştigat.
„Diferite lobby-uri ar putea să ducă legea într-o zonă în care să apară ceea ce noi am menționat de la început că ar putea să genereze monopoluri”, spune Constantin Damov, om de afaceri.
Conform legii vechi, gunoaiele colectate de firmele de salubritate deveneau proprietatea primăriilor, acestea vindeau peturile, sticla şi hârtia fabricilor de reciclare. Noua lege nu specifică cine e proprietar peste gunoaie: primăria sau firma de salubritate. Asta scoate firmele de reciclare din circuitul gunoiului.
„Cea mai mare pierdere a noastră, a tututror din industria de reciclare, este că băncile nu ne mai finanțează proiecte, până în momentul în care seva stabili de unde vom cumpăra produsele”, mai spune Constantin Damov.
După ce au investit milioane de euro în adevărate fabrici de reciclare, acum colectarea selectivă e pusă sub semnul întrebării de noua lege a gunoaielor. O soluţie vine tot din investiţii, de data aceasta în puncte de colectare selectivă, iar un ajutor important vine din partea vedetelor, care îşi asociază imaginea cu ecologia.
Cinci autospeciale pentru gunoiul ridicat dintr-o singură pubelă
Legea stârneşte nemulţumiri şi în rândul micilor proprietarilor de firme de salubritate. Aceştia îşi simt afacerile ameninţate de marii jucători. Un articol din lege obligă firmele să monteze pubele pentru colectarea selectivă în toate oraşele, comunele şi satele din România. Cei care nu fac acest lucru riscă să îşi piardă licenţele şi contractele cu primăriile.
„Când au făcut legea nu s-au gândit şi la bani? Sau ne dă bani? Puterea noastră de a cumpăra tomboroane la fiecare comună, în cel puţin 15-20 de locuri, (...) ar trebui să investim cel puţin 2 miliarde, 2 miliarde şi jumătate. Noi în ziua de astăzi de abia ne putem descurca cu salariile. Sunt luni în care suntem în gaură. Cei care au făcut legea poate cară şi gunoiul, poate au făcut-o pentru dumnealor”, spune Georgică Tobă, administrator firmă de salubritate.
„Aici este o problemă, în sensul cum vor fi puse în aplicare prevederile legale. Acum trebuie să ai separat maşină care să colecteze separat cartonul şi hârtia şi maşină care să colecteze separat petul şi metalul. Deci asta înseamnă costuri suplimentare”, declară Simion Drăghăciuc, director firmă de salubritate.
Dacă până anul acesta era legal ca o singură autospecială să ridice gunoaiele, din februarie 2014, firmele au nevoie de cel puţin cinci autospeciale. Gunoiul menajer nu are voie să intre în contact cu deşeurile reciclabile, care - la rândul lor - trebuie transportate separat. Firma Polaris a deputatului Eduard Martin este una dintre puținele care respectă această prevedere.
„S-au descoperit cazuri în care deșeurile selectate de oameni nu ajungeau în final decât la groapa comună de gunoi în loc să ajungă în fabricile reale unde se reciclează”, susține Andreea Marin.
Un alt articol criticat din lege prevede că societăţile de salubrizare pot să încheie contracte chiar şi pe 35 de ani. Vechea lege prevedea o perioadă maximă de 8 ani. Odată cu schimbarea termenului, autorităţile locale s-au folosit de libertatea primită. În Timiş, de exemplu, în iunie 2014, firma Polaris din Constanţa a câştigat dreptul să ridice gunoiul de pe raza întregului judeţ pentru următorii 12 ani.
„Având în vedere că această firmă este din Constanţa, (...) firma aparţine de o casă PSD şi tocmai din cauza asta ridică semne de întrebare. Mă întreb de ce nu s-a putut ca anumite firme din vestul ţării să preia o astfel de activitate”, declară Marian Vasile, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, din partea PNL.
„Prin modificarea clauzelor contractuale, de fapt contractul a fost cu dedicaţie”, spune Marius Martinescu, consilier judeţean, din partea PDL.
„Firma Polaris, din păcate, nu ştiu cine o deţine, nu este atribuţia mea să verific cine o deţine. Există o comisie care a analizat, comisia de evaluare a ofertelor, a analizat firmele”, susține Călin Dobra, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Timiş, din partea PSD.
Noua lege a gunoaielor ar trebui să rezolveze şi problema reciclării: la ora actuală, în România, doar 1 la sută din deşeuri ajung să fie refolosite în industrie.
Până în 2020, jumătate dintre gunoaie ar trebuie să fie reciclate anual. Altfel, ţara noastră ar putea să fie amendată zilnic cu 200.000 de euro pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate în tratatele de aderare. Un ajutor vine din partea firmelor de reciclare, care apelează la vedete. Un exemplu e Andreea Marin, care promovează colectarea selectivă în Capitală.
„Avem mult de recuperat la capitolul viaţă civilizată”, spune ea.
Lângă mall-uri şi hypermarketuri au fost montate aparate care recompensează cetăţenii pentru peturile, sticlele şi hârtia aduse aici. Cu cât numărul de deşeuri e mai mare, cu atât recompensa e mai generoasă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
