Legi cu dedicaţie. Banii care intră la buget din taxele pe ţigări, mai importanţi decât sănătatea românilor
Banii care intră în buget din taxele pe ţigări sunt mai importanţi decât sănătatea românilor. Aceasta a fost politica Guvernului, atunci când Uniunea Europenă a luat în discuţie aprobarea unei directive care interzicea vânzarea ţigărilor cu arome sau a pachetelor slim. Astfel, România a coborât în clasamentul ţărilor care au politici ferme antifumat. La acest capitol a contat şi faptul că de trei ani, Parlamentul ţine la sertar legea care interzice fumatul în cluburi şi restaurante.
În saloanele Institutului de Pneumologie din Bucureşti, profesorul Florin Mihălţan a văzut mii de pacienţi cu plămânii distruşi de fumul de ţigară. Ziua de astăzi nu face excepţie.
Nici nu are cum să fie altfel, de vreme ce, în fiecare an, aproape 12.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer de plamâni. 8.000 sunt bărbaţi, 4.000 sunt femei. 80 la sută dintre aceşti pacienţi mor la câteva luni după diagnosticare.
Chiar dacă, în ultimii ani, numărul fumătorilor a scăzut, un sfert din populaţia României este încă dependentă de tutun. Adolescenţii sunt primii atraşi de acest obicei. Pachetele de ţigări spectaculoase, reclamele glamour, factorul cool de pe afişele de prezentare, toate contribuie la atragerea tinerilor catre fumat. Este singura categorie unde numărul fumătorilor a crescut. Era exact lucrul pe care voia Uniunea Europeană să-l împiedice.
Printr-o nouă directivă antifumat, europarlamentarii au interzis vânzarea ţigarilor cu arome şi a pachetelor slim. Însă, în faza de elaborare a directivei, pentru guvernul român, sprijinirea industriei tutunului şi banii strânşi din accize au fost mai importante decât sănătatea românilor.
Într-un document trimis de Guvern la Bruxelles, în martie 2013, ministrul economiei de atunci, Varujan Vosganian, reacţionează la cerinţele europene. Directiva Comisiei Europene, spune ministrul, ar avea un impact negativ asupra bugetului, piaţa de ţigari s-ar contracta cu 20 la sută, iar ţara noastră nu are banii necesari securizării frontierei astfel încât să prevină contrabanda. Astfel, România s-a opus vehement.
„Această directivă, aceste noi măsuri încearcă să stopeze fenomenul de tabagism la adolescenţi, încearcă să desfiinţeze o serie de mituri care sunt legate de ţigările aşa-zis nenocive, chiar încearcă să delimiteze puţin elementele legate de ţigara electronică, de pachetul de ţigări, pentru că se vobeşte de pictograme şi de obligativitatea introducerii acestora.
Nimeni nu calculează costul afecţiunilor induse de fumat, zilele de incapacitate de muncă, al deceselor premature, a mortalitatii”, afirmă prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
În final, decizia nu este luată la Bucureşti, ci la Bruxelles. Legea va trebui aplicată şi în România, din 2016: fără pachete slim pentru ţigări şi fara arome. Dar, prin poziţia pe care a susţinut-o, ţara noastră a căzut abrupt în clasamentul statelor din Uniunea Europeana care au o politica fermă antifumat.
Politicienii amână de trei ani să ia o decizie şi în privinţa interzicerii fumatului în spaţiile publice. Proiectul de lege stă din 2011 într-un sertar la Comisia de Sănătate din Cameră şi mai aşteaptă doar un aviz pentru a ajunge în plen. Aviz care nu mai vine.
„Până în anul 2008, statul a trebuit să implementeze o legislaţie destul de dură pentru combaterea fumatului, cu atât mai mult cu cât fumatul era mai degrabă încurajat. Datorită aderării, a trebuit să aplicăm şi aceste legi, însă nemaifiind această obligativitate a importării unor legi atunci totul a rămas la latitudinea decidenţilor locali”, spune dr. Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional anti-fumat.
Politicieni care s-au uitat doar la bani. Deşi, spun doctorii, inclusiv bugetul Sanataşii ar fi ieşit câştigător.
În 2008, România era şi printre primele state care adoptau pictogramele pe pachetele de ţigari. Acum, situaţia s-a schimbat complet. Ba mai mult, guvernul s-a opus şi ca aceste avertismente să ocupe 75 la sută din suprafaţa pachetului de ţigări, pe motiv că ar fi fost o restrângere a drepturilor companiilor producătoare de tutun de a-şi folosi mărcile comerciale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
