Prima zi de președinte a lui Emmanuel Macron
Franţa are de duminică un nou preşedinte. La doar 39 de ani, Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Francois Hollande şi a devenit cel mai tânăr şef de stat din istoria ţării. Fostul preşedinte i-a predat succesorului său secretele de stat departe de ochii presei, după care Hollande a părăsit sediul preşedinţiei.
ACTUALIZARE 17:00 Este prima zi de lucru la Palatul Elysee pentru Emmanuel Macron, cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei. Noul şef al statului francez îşi va încheia prima zi a mandatului la Primăria din Paris, unde a fost invitat de edilul metropolei. Cei doi vor avea o discuţie timp de câteva zeci de minute, după care proaspătul şef al statului va susţine un discurs în faţa parizienilor.
Francois Hollande i-a predat duminică succesorului său secretele de stat, departe de ochii presei, după care a părăsit Palatul Elysee.
Conform tradiţiei şi ceremonialului de la palatul prezidenţial, au urmat o serie de paşi pe care noul preşedinte a trebuit să-i parcurgă: preluarea efectivă a puterii de la preşedintele Curţii Constituţionale, trecerea în revistă a gărzii de onoare şi depunerea unei coroane de flori la Arcul de Triumf, unde a ţinut un moment de reculegere la monumentul Ostaşului Necunoscut.
După cinci ani la conducerea Franţei, Francois Hollande şi-a luat la revedere de la Palatul Elysee. A fost însoţit până la maşină de Emmanuel Macron şi de aplauzele invitaţilor, apoi a părăsit curtea reşedinţei prezidenţiale.
A fost finalul unei întâlniri de o oră între cei doi, departe de ochii presei. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru, fiindcă nu a fost doar o conversaţie de curtoazie. Francois Hollande i-a predat succesorului său secretele de stat, pentru ca apoi, noul preşedinte al Franţei să urmeze paşii de rigoare ai unei ceremonii stricte.
Conform tradiţiei, noul preşedinte a primit Marele Colan al Legiunii de Onoare, după care a rostit primul discurs în calitate de preşedinte. A pus accentul pe valorile europene şi le-a promis francezilor că va transforma ţara într-una dintre cele mai puternice naţiuni de pe glob.
Cel de-al 25-lea preşedinte francez a ieşit apoi în grădina Palatului Elysee, unde a trecut în revistă garda de onoare. Conform unei tradiţii pornite de Charles de Gaulle, momentul a fost însoţit de 21 de salve de tun trase lângă Domul Invalizilor, celebrul monument în care se găsesc rămăşiţele lui Napoleon Bonaparte.
Cu o întârziere de peste o oră, noul preşedinte al Franţei a bifat şi ultima ceremonie din ziua învestirii. A defilat pe bulevardul Champs Elysee până la Arcul de Triumf, unde a trecut în revistă forţele armate. Şi, aşa cum prevede protocolul, Emmanuel Macron a depus apoi o coroană de flori la monumentul Ostaşului Necunoscut, loc în care a ţinut un moment de reculegere.
ACTUALIZARE ORA 13:00 „Francezii au ales, vă reamintesc, în luna mai, speranţa şi spiritul de învingător. Lumea întreagă a urmărit alegerile noastre prezidenţiale. Peste tot, oamenii s-au întrebat dacă francezii vor alege să se întoarcă spre un trecut iluzoriu, dacă vor părăsi tendinţa mondială, dacă vor ceda sfidării la adresa democraţiei şi în faţa spiritului de dezbinare şi vor întoarce spatele luminii. Dimpotrivă, francezii au îmbrăţişat viitorul. S-au lansat împreună într-un nou avânt, şi-au reafirmat încrederea în valorile care definesc această măreaţă naţiune”, a declarat Emmanuel Macron în primul său discurs ca președinte.
ACTUALIZARE ORA 12:00 Fostul preşedinte i-a predat succesorului său secretele de stat departe de ochii presei, după care Hollande a părăsit sediul Preşedinţiei. Ceremonia de la Palatul Elysee nu s-a încheiat încă, fiindcă Emmanuel Macron urmează să treacă în revistă garda de onoare, după care va merge la Arcul de Triumf, unde va depune o coroană de flori la monumentul Ostaşului Necunoscut.
Emmanuel Macron a devenit astfel al 25-lea preşedinte al Republicii şi al optulea al Republicii a V-a.
„Astăzi, în această duminică de 14 mai, în acest moment în care vă preluaţi funcţiile, vă prezentăm felicitările noastre cele mai sincere”, a declarat preşedintele Consiliului Constituţional Laurent Fabius, după ce a amintit rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în care Macron a obţinut 66,1% din voturile exprimate şi a învins-o pe Marine Le Pen (Frontul Naţional, extremă dreapta, 33,9%).
„Pentru ca să fii omul ţării tale, trebuie să fii omul vremurilor tale”, a declarat Fabius. „Prin puterea suverană a poporului, sunteţi acum, mai înainte de toate, omul ţării dumneavoastră, preşedinte al Republicii”, a continuat el.
Macron a primit, potrivit tradiţiei, Marele colan al Marelui Maestru al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare de la generalul Benoît Puga. „Sunt foarte mândru să mă aflu sub ordinul dumneavoastră”, i-a spus generalul noului şef al statului francez.
ACTUALIZARE ORA 11:00 A început ceremonia de la Palatul Elysee, sediul Președinției Franței. Franţa deschide azi un nou capitol al istoriei sale cu Emmanuel Macron preşedinte. Nicicând un politician atât de tânăr nu a deţinut şefia statului francez. Cu o agendă orientată spre o mai mare integrare în Uniunea Europeană, considerat alternativa şi totodată salvarea din calea valului de naţionalism, Emmanuel Macron, la cei 39 de ani, preia frâiele uneia dintre cele mai importante naţiuni ale lumii.
Emmanuel Macron este întâmpinat de Francois Hollande pe treptele palatului prezidenţial. Primirea se face pe un covor roşu întins pe 60 de metri. Cei doi politicieni vor merge apoi în cabinetul preşedintelui unde vor discuta timp de jumătate de oră în spatele uşilor închise.
Există un motiv întemeiat pentru care presa nu are acces, e mai mult decât o conversaţie de curtoazie. Actualul preşedinte are obligaţia să-i predea succesorului secretele de stat.
Apoi, vor merge împreună în buncărul Palatului Elysee acolo unde se află centrul militar de comandă, locul de unde preşedintele francez poate lansa un atac nuclear. După acest tete-a-tete, Francois Hollande va părăsi sediul preşedinţiei, iar Emmanuel Macron va deveni oficial preşedintele Franţei.
Duminică, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), ultima imagine marcantă a mandatului său va fi momentul în care şeful statului în exerciţiu îl va primi, pe treptele palatului prezidenţial, la capătul covorului roşu, pe fostul său protejat, fost secretar general adjunct şi fost ministru al Economiei, mai tânăr cu peste 20 de ani.
Există, în pofida acestui lucru, câteva motive de satisfacţie. „Social-demoraţia continuă sub altă formă”, mărturisea Hollande corespondentului AFP, la bordul avionului care-l aducea, luni seara, de la Berlin - acolo unde s-a desfășurat ultima sa vizită în calitate de preşedinte.
„Prefer să transmit (puterea) unui fost ministru din guvernul meu, un fost consilier, un apropiat în aceşti ultimi ani, decât unui opozant inflexibil”, adăuga el.
Acest transfer de putere va simboliza mai mult ca niciodată o preşedinţie cu un curs imprevizibil, încheiată, într-un fel, încă de la 1 decembrie 2016, când François Hollande a anunţat că nu va candida pentru al doilea mandat, ceea ce a condus la o reconfigurare politică fără precedent în Republica a V-a.
Preşedintele în exerciţiu a avut o popularitate ajunsă la un record negativ, încheindu-şi mandatul cu o cotă de încredere în cădere liberă, la 14%, el, care intenţiona să fie un preşedinte „normal”, apropiat de popor, ca la scandinavi.
Ceea ce umbreşte cu siguranţă restul este un şomaj în masă care subminează societatea franceză de la mijlocul anilor '70, pe a cărui curbă ascendentă nu a reuşit să o întoarcă în mod decisiv, în pofida promisiunii repetate de a face acest lucru.
O imagine va rămâne marcantă, cea a marşului său pe străzile Parisului braţ la braţ cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele din Mali Ibrahim Boubacar Keïta, împreună cu alţi aproximativ 40 de lideri străini, la patru zile după atentatul de la Charlie Hebdo. Însă unitatea naţională avea să se facă ţăndări odată cu proiectul său de retragere a cetăţeniei, care a fracturat majoritatea prezidenţială şi care avea să fie, până la urmă, abandonat.
Mandatul său a fost marcat, de asemenea, de operaţiuni externe lansate la ordinul său, ca cea din Mali, unde înaintarea coloanelor jihadiste ce ameninţau să ajungă în capitală a fost oprită de intervenţia militară franceză din ianuarie 2013.
Faţa luminoasă a acestui mandat este, de asemenea, reușita Franței de a pune de acord 195 de ţări asupra unui program de luptă împotriva încălzirii globale.
François Hollande a fost totodată foarte activ pe frontul diplomatic, fie că este vorba despre crizele ucraineană, greacă sau a zonei euro.
El a efectuat aproximativ 250 de vizite în străinătate în cursul mandatului său, fără îndoială un record.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
