Ediție specială. Concluziile campaniei „23 august 1944 – Istoria furată”
Vineri seara, de la ora 19.30, a început ediția specială, la finalul campaniei „23 august 1944 - Istoria furată”. Emisiunea a fost moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, care i-au avut invitatați pe istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
Invitați jurnaliștilor Digi24 au tras concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.
Puteți citi și viziona toate materialele realizate de jurnaliștii Digi24 în secțiunea specială dedicată de pe site-ul digi24.ro.
Urmăriți dezbaterea live pe Digi24 și digi24.ro.
Adrian Vasilescu: Antonescu nu era deloc un fan al lui Hitler
Adrian Vasilescu a împărtășit din experiența sa din anul 1944, când era copil, și a anilor care au urmat, când a lucrat ca ziarist și a cunoscut foarte multe persoane care au contribuit la actul de la 23 august.
Actualul consilier al guvernatorului BNR a explicat de ce o parte din cei care au pus la punct actul de la 23 august s-au aflat într-o mare încurcătură și au fost nevoiți să facă o „improvizație”.
El a povestit cum, în anii 70, a fost invitat la o masă rotundă stenograful lui Ion Antonescu, care a împărtășit din experiența acelui moment: „Hitler avea la vremea aceea două avioane care erau cele mai rapide din lume. I-a trimis unul lui Antonescu și l-a invitat la Berlin. În drum spre Berlin, avionul a trecut pe deasupra Varșoviei, care ardea și i s-a sugerat lui Antonescu cam ce s-ar întâmpla dacă el ar semna un act cu aliații. Apoi avionul a trecut peste câmpuri de butaforie, cartoane care sugerau arme moderne, arme secrete, arme care erau în pregătire și care urmau să participe la marea ofensivă a Germaniei, a Axei, împotiva Alianților. Așa că la întâlnirea de la Berlin, Antonescu, care nu era deloc un fan al lui Hitler - avea chiar un dinte împotriva lui, pentru că în noaptea după prima întâlnire a fost, seara, un dineu și s-a servit supă de broască țestoasă - lui Antonescu noaptea i s-a făcut rău, a ieșit din cameră ținându-se de stomac și urlând: Ce mi-a dat porcul să mănânc? Ei bine, i-o fi dat să manânce ceva sau nu, dar cert este că Antonescu a înțeles, adică nu a înțeles că este păcălit, asta nu a înțeles-o și a înțeles că ar exista, într-o perioadă foarte scurtă, o ofensivă care va schimba soarta războiului. Și atunci s-a întors în țară, decis să organizeze apărarea pe frontul de la Nămoloasa și mai departe.”
Emil Hurezeanu: În urma „minciunii” Regelui Mihai, au fost salvate vieți
Jurnalistul Emil Hurezeanu a lăudat gestul Regelui Mihai I, de la 23 august 1944, precizând că a dat dovadă de un act singular și de mare curaj în acel context.
„Depinde de urmările ei ca o minciună de la nivelul unui balcon să se transforme într-o rațiune de stat sau într-un îndemn la crimă. Aș fi preferat să vorbim mai mult de importanța actului curajos și aproape singuratic al Regelui Mihai, singular în mai multe sensuri. Aproape că rămăsese singur. E mai important ce a făcut Regele Mihai decât cine a fost cu adevărat mareșalul Antonescu. Dar dacă vorbim de Ion Antonescu sau de minciunile care se transformă în rațiuni de stat și după aceea sunt încorporate ca acte utile în istoria pozitivă a învingătorilor, sau a celor care rămân cu ultimele lor adevăruri, atunci să spunem că minciuna lui Iliescu de la un balcon, care spune că e vorba de teroriști, de care spunea că atacă ceea ce începea să fie Revoluția, a fost o minciună ucigașă. În urma acestei minciuni au murit oameni. În urma "minciunii" Regelui Mihai au fost salvate vieți, s-a terminat războiul cu șase luni mai devreme, și chiar dacă ne-am încununat cu o nouă trădare, suntem admirați astăzi și de unguri și de italieni și chiar de germani pentru abilitatea cu care politicienii noștri au procedat atunci”, a spus Emil Hurezeanu.
„Regele Mihai a fost părăsit de partidele politice. Liderii partidelor politice s-au ascuns de el. Nu Mareşalul a rămas singur, ci Regele Mihai”, a spus și istoricul Stelian Tănase.
Adrian Vasilescu: Istoria l-a premiat pe Regele Mihai
Adrian Vasilescu a vorbit despre surpriza armatei germane în momentul 23 august 1944. „Nici azi nu pot înţelege cum nici nemţii nu au înţeles ce se întâmplă şi au predat armele şi au intrat în prizonierat”.
Potrivit lui Adrian Vasilescu, este este greu să faci portretele celor care au participat la evenimentele de atunci, dar, în opinia sa, mareşalul Antonescu a fost un personaj tragic, „a fost înşelat de aliatul lui, s-a înşelat în judecata istoriei şi a sfârşit cum a sfârşit”. Istoria l-a premiat pe Regele Mihai, a spus Vasilescu, acesta adăugând că gruparea de militari din jurul regelui a avut o autoritate teribilă în rândul trupelor române care au ascultat de aceşti oameni şi ordinele date de ei.
„Nemții plăteau totul, erau corecți, numai că de multe ori voiau să plătească în hârtii”
Adrian Vasilescu a detaliat și o serie de aspecte de natură economică și financiară în relația cu armata germană.
„Nemții plăteau totul, erau corecți, numai că de multe ori voiau să plătească în hârtii, prin „clearing” (sistem de barter – n.r.) și anumite produse economiștii din vremea aceea nu pot să fie date pe hârtii, trebuie date pe ceva palpabil, pe un ban real și ăsta a fost aurul”, a explicat Adrian Vasilescu.
„Ei bine, a fost o întreagă bătălie cu aurul, pentru că echipa de la Banca Națională, în frunte cu guvernatorul Alexandru Ottulescu la toate tratativele, a cerut aur, aur, aur. 240 de tone de aur s-au adunat în subsolul Băncii Naționale”, a detaliat actualul consilier al guvernatorului BNR.
În acest context, analistul Emil Hurezeanu a dat un detaliu de culoare din timpul tratativelor. El a explicat că oficialul german de la Berlin care se ocupa de aceste negocieri se numea Wohltat, ceea ce în traducere înseamnă „faptă bună”, în timp ce pe omologul român îl chema Răzmeriță.
Stelian Tănase, istoric: „Americanii duceau o politică directă vizavi de Stalin și aveau înțelegeri pe sub masă, dar liderii politici români nu știau că există aceste înțelegeri, iar pe alte canale dimplomatice îi încurajau să se opună, să facă rezistență ocupației sovietice. Era un dublu limbaj, o politică realistă sau cinică, dar, la un moment dat, Maniu a și spus "Mai bine îmi spuneați mie că aveți înțelegeri cu rușii, poate reușeam să obțin condiții mai bune". El era convins că americanii îi încurajează și era convins pe baza unei discuții concrete cu diplomați americani. Nu i s-a spus niciodată că România va fi sovietizată și că există un acord în acest sens. Americanii și englezii duceau această politică dublă. Pe de-o parte discutau direct cu Moscova, iar pe de alta practicau la București în politica românească”.
„Am plătit acea datorie cu vârf și îndesat, poate de zece ori, de 20 de ori, de 30 de ori”
Consilierul guvernatorului BNR a explicat că nu se poate calcula nivelul pierderilor, la nivelul de astăzi.
În 12 septembrie, datoria României era de 300 de milioane de dolari, așa a fost stabilită după Conferința de pace de la Paris.
„Știu că sunt foarte multe încercări de a vedea 300 de milioane de atunci cât ar reprezenta astăzi ca să avem o imagine a acestei datorii. (...) Vreau să vă spun că specialiștii de la Banca Națională se opun oricărei comparații pentru că nu se pot face niciun fel de calcule ca să ne arate cât a reprezentat acea datorie de 300 de milioane. Dar vreau să vă spun că noi am plătit acea datorie cu vârf și îndesat, cred că am plătit-o poate de zece ori, de 20 de ori, de 30 de ori, nici nu știm astăzi și nici nu putem face o socoteală exactă”, a precizat Adrian Vasilescu.
În plus, potrivit lui Adrian Vasilescu, procesul de inflație care a urmat a fost unul indus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
