Dosarele Mineriadelor, o anchetă eșuată
„Cuvântul Mineriadă egal represiune!”, spune Dan Voinea, procurorul care a instrumentat dosarele Mineriadei.
„Zici că anii au trecut, că uiţi, dar sunt lucruri care te marchează. Sincer!”, spune o victimă a Mineriadei.
„A fost un lucru jalnic care ne-a întors cu nişte ani buni în urmă, ne-a ţinut pe loc”, adaugă Mircea Lupan, martor la evenimente.
Unitatea Jandarmeriei de la Măgurele a fost transformată în închisoare pentru civili în perioada 13-15 iunie 1990. Sute de oameni luaţi de pe stradă au fost duşi acolo. Interogaţi, bătuţi şi chiar torturaţi.
În 1998, Dan Voinea, fost procuror militar, a fost desemnat să se ocupe de ancheta Mineriadei. Prin mână i-au trecut toate plângerile victimelor şi rapoartele autorităţilor.
„Au cutreierat cu basculantele străzile Capitalei, pe care i-au găsit pe stradă i-au urcat şi i-au dus la Băneasa şi Măgurele. Oameni complet nevinovaţi. Acolo au avut loc şi violuri, femeile au refuzat să se mai ducă la toaletă”, spune procurorul Dan Voinea.
La Măgurele nu a fost doar lagăr pentru manifestanţii arestaţi fără mandat. Această unitate militară, în urmă cu 25 de ani, a fost şi loc de cazare pentru sute de mineri. Ajungeau seara, pe 14 şi 15 iunie, când îşi terminau treaba din Piaţa Universităţii.
Fostul procuror spune că şi şcoala de ofiţeri din Băneasa a fost transformată în arest, lucru pus la cale din vreme de politicieni şi de şefii structurilor militarizate.
Printre cei brutalizaţi se numără şi Mircea Lupan. Acum are 66 de ani. Îşi aminteşte că a fost lovit de o femeie în civil care părea să-i coordoneze pe minerii care l-au urcat cu forţa într-o maşină. Mircea Lupan a fost dus la sediul Poliţiei Capitalei, împreună cu soţia. Următoarea destinaţie: unitatea de la Măgurele. Doar prezenţa de spirit i-a scăpat de ororile de acolo.
„Soţia mea a devenit vehementă. În acel moment, cel tânăr ne-a spus să mergem la dubă. Am intervenit, l-am întrebat dacă e căsătorit. Domnule, soţia ta nu mai strigă? Ba da, zice el. Să vorbească mai vehement, aşa? Ba da. Păi şi care e problema? Ei erau îmbrăcaţi în uniformele lor de lucru, erau atât de murdari, cu praf de mină sau... păreau neverosimil de machiaţi. Nu cred că toţi erau mineri. Unii erau mai sfioşi, ăia erau mineri”, spune el.
În cele peste 250 de volume care alcătuiesc dosarele Mineriadei figurează şase morţi. Oameni care ar fi fost împuşcaţi de subofiţeri de ordine publică sau de militari. Dan Voinea susţine că a deschis un dosar separat cu acuzaţiile de omor.
Cimitirul Străuleşti II. O mulţime de morminte ale nimănui. Neîngrijite sau fără cruci. În pământ ar fi fost ascunse trupurile a zeci de oameni care au murit în 13, 14 şi 15 iunie în Capitală. Neidentificaţi, dispăruţi, oameni care nu apar în niciun document oficial.
„Se vorbeşte de în jur de 60 şi ceva de cadavre neidentificate. Faptul că au fost înhumate la câteva zile după evenimente a sporit suspiciunea”, spune Mihai Gheorghiu, vicepreşedintele Ligii Studenţilor în perioada 1990 – 1991.
„Am verificat, s-a făcut anchetă acolo, au fost audiaţi preoţii, muncitorii, groparii, alte persoane. Au fost verificate. N-aveam de ce să scoatem cadavre, nimeni n-a reclamat că acolo există aparţinătorul vreunei familii cu victimă care ar fi murit în zilele alea de 13-15 în condiţii suspecte”, spune Dan Voinea.
„Pentru ca lucrul acesta să se întâmple fără urmă, trebuia ca familiile celor decedați să nu vorbească. Este absurd”, spune fostul premier Petre Roman.
Cu toate acestea, atât jurnaliştii, cât şi asociaţiile victimelor continuă să vorbească despre morţii mulţi ai Marii Mineriade.
Dosarele Mineriadei au fost împărţite între Dan Voinea şi alţi trei procurori. Sute de martori sau presupuşi agresori au fost audiaţi. La parchet au venit şi cei mai înalţi oficiali din 1990.
„Au fost peste 50 de persoane puse sub învinuire. Printre care Ion Iliescu, membrii guvernului de atunci şi ai puterii politice”, spune procurorul Dan Voinea.
„Proba forte în acest dosar, jurnalul de intervenţie pe care l-a ţinut generalul Şchiopu - era locţiitor al şefului de stat major al armatei - a consemnat în ziua de 13 toate ordinele pe care le-a primit de la preşedintele Ion Iliescu, ordine privind intervenţia împotriva manifestanţilor. De mobilizare pentru 100 de soldaţi să meargă în faţa MAI. A trimis şi 12 taburi acolo. Generalul consemnează: i-am recomandat domnului preşedinte să nu folosească armata. Domnul preşedinte insistă. A mers până acolo încât le-a ordonat să folosească gaze lacrimogene”, adaugă Dan Voinea.
Potrivit procurorului, Guvernul a ordonat înăbuşirea protestelor cu ajutorul minerilor.
„Nu a existat niciun asemenea plan. Ideea că noi aveam nevoie să intimidăm opoziţia era absurdă. Noi aveam o majoritate imensă. Dacă cineva era interesat ca lucrurile să se desfăşoare calm, erau învigătorii. Asta e legea învingătorului”, spune Petre Roman.
„Fiecare demnitar din guvern a chemat din judeţul în care avea influenţă muncitori sau mineri şi s-a ocupat de găsirea mijloacelor de transport, de mobilizarea lor cu autobuze. A fost implicată regionala CFR Timişoara şi CFR Craiova. În complicitate cu cei din Ministerul Transporturilor. A existat de la început o monitorizare a manifestanţilor făcută de SRI şi Unitatea 0215, doi si un sfert, de la MAI. În momentul când au venit minerii, 13 iunie dimineaţa, grupurile de mineri au fost însoţite de ofiţeri din aceste servicii, s-au deplasat la domiciliile persoanelor care erau pe lista lor. Unul din mineri s-a întors cu buzunarele pline de lire şi dolari. Jefuiseră pe acolo. Au fost la PNŢCD însoţiţi de doi ofiţeri SRI. Acest dosar e trimis în judecată”, spune Dan Voinea.
„S-a dovedit ulterior - şi scrie şi în raportul SRI -, unii SRI-işti, pe cont propriu şi în pofida instrucţiunilor şi fără consultare, au procedat invers. Nu numai că i-au chemat, dar i-au călăuzit”, spune Virgil Măgureanu, şeful SRI în iunie 1990.
În 2007, Curtea Constituţională, condusă de Ioan Vida, a decis ca procurorii militari să nu mai instrumenteze dosare civile. Dan Voinea a rămas fără dosare. Documentele au ajuns la investigatorii civili. Ancheta s-a blocat. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l cerceteze pe fostul procuror militar pentru modul în care a făcut ancheta.
Potrivit noului Cod Penal, intrat în vigoare la începutul lui 2014, ancheta ar fi trebuit redeschisă. Legislaţia românească a admis în sfârşit că fapte precum omorul sau tentativa de omor nu se prescriu. În plus, anul trecut în septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis limpede că statul român trebuie să reia ancheta în dosarul Mineriadei. Parchetul a luat act abia în februarie 2015, iar Curtea Supremă a confirmat în martie. Dar ancheta propriu-zisă nu poate reîncepe nici acum pentru că judecătorii nu au redactat şi motivarea prin care au decis redeschiderea dosarului.
„Există mărturia mea completă dată unui procuror al Parchetului Militar cred că în 1997-1998”, a spus Petre Roman.
„Dacă au nevoie de discuţii, au fost nu o dată, şi nici o problemă”, a spus Ion Iliescu.
În cazul unor condamnări definitive, vinovaţii vor fi obligaţi inclusiv să plătească daune pentru sutele de victime şi pentru pagubele produse în Capitală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
