Dezechilibre. Cât e media de vârstă a populației României

Data publicării:
populatia romaniei 2050

Am vorbit foarte mult despre dezechilibre şi vrem să extindem subiectul pentru că este departe de a se fi epuizat. Lăsăm însă salariile deoparte, le-am dezbătut îndelung, şi vorbim acum despre îmbătrânirea populaţiei. Să vedeţi câte riscuri sunt aici şi, cu excepţia sociologilor, aproape că nimeni nu le în serios, spune Stelia Muscalu, realizator al rubricii „România la bilanț”.

Am căutat în datele adunate de Statistică numărul bătrânilor din România şi, în acelaşi timp, numărul tinerilor. Am descoperit că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat şi, dacă acest lucru nu vă miră, vă spun atunci că cei care au mai mult de 65 de ani sunt cu peste trei sute de mii mai mulţi decât cei care au până în 14 ani. Înainte să vă gândiţi că se goleşte ţara, gândiţi-vă la presiunea de pe piaţa muncii şi, în final, la soarta sistemului de pensii. Criza demografică împinge Guvernele lumii să reevalueze sistemele publice de pensii înainte ca aceste să ajungă intre în colaps.

INS:

- 3,576 mil persoane de peste 65 de ani
- 3,275 mil persoane între 0-14 ani

În nişte termeni destul de tehnici, Institutul Naţional de Statistică ne spune că indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 109,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Iar vârsta medie a populaţiei a fost de 41,2 ani. Adică exact acele persoane care găsesc cu greu un loc de muncă dacă nu au făcut reconversie profesională între timp, dacă nu au învăţat să folosească un calculator. Ei nu mai reuşesc să fie atât de activi pe piaţa muncii, iar tinerii care să le ia locul sunt din ce în mai puţini.

Anul trecut, peste şase mii de tineri au plecat să studieze în afara ţării, cu 20% mai mult decât în 2016, şi mulţi dintre ei nu se mai întorc.

Indice de îmbătrânire demografică:
1 iulie 2016: 107,7
1 iulie 2017: 109,2

Vârsta medie a populașiei:
1 iulie 2017 - 41,2 ani
1iulie 2016 - 41,1 ani

Sunt peste 31 de mii de locuri de muncă vacante în acest moment pentru care nu se mai găsesc nici tineri, nici bătrâni. Veţi spune că au prea multe pretenții şi în anumite cazuri chiar aşa e, dar, de cele mai multe ori, cerinţele postului depăşesc cunoştinţele celor care au terminat şcoala în urmă cu mai bine de două decenii. Un cerc vicios în care rămân puţini cei care muncesc şi mai mulţi cei care sunt fie şomeri, fie pensionari. Şi, după o viaţă de contribuit la sistemul de pensii, vârstnicii se trezesc că venitul lor lunar nu mai poate fi asigurat de munca tinerilor, ci trebuie completat din alte surse.

Deficitul fondului de pensii a trecut de trei miliarde de euro. An de an, acestă sumă creşte şi trebuie acoperită din alte surse decât din taxele pe muncă.

Am ajuns aici vorbind despre riscurile demografice, de îmbătrânirea populaţiei. Iar datele Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că România va avea a şaptea cea mai drastică scădere a populaţiei până în 2050, la nivel mondial. Vor mai fi, potrivit ONU, puţin peste 16 milioane de români în 2050, adică cu 17% mai puţini decât anul trecut. Primul motiv: îmbătrânirea populaţiei corelată cu scăderea natalităţii.

Aproape 20 la sută din populaţia România are peste 65 de ani. Îmbătrânirea populaţiei pune presiune pe bugetul de stat. Scade numărul celor care contribuie la bugetul statului în timp ce creşte numărul celor care beneficiază de asistenţă socială creşte. Anul trecut, 11 la sută din PIB, adică 92,5 miliarde de lei, au fost folosite pentru asistenţa socială care îi include şi pe pensionari. E nevoie de dezvoltare economică şi de siguranţa zilei de mâine pentru a reuşi să întoarcem trendul şi numărul nou-născuţilor să îl depăşească pe cel al vârstnicilor.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri