Începând cu ora 17.00, Alice Iacobescu, alături de Eugen Tomac și Dan Dungaciu, dezvoltă o temă din actualitate – contextul geopolitic în care Republica Moldova își definește identitatea. De la ora 20.00, Cosmin Prelipceanu intră într-un dialog de substanță alături de doi actori politici ai istoriei recente – Petre Roman și Mircea Druc - și doi protagoniști într-o coproducție europeană – Nap Toader și Constantin Florescu.
Între toate provinciile româneşti, Basarabia este cea care a trecut prin cele mai dramatice evenimente istorice. Începând chiar de la numele de Basarabia şi până la conflictul din Transnistria sau actuala migraţie a unei treimi din populaţia Republicii Moldova, nimic nu a fost simplu pentru locuitorii dintre Nistru, Prut şi Marea Neagră în ultimii 300 de ani.
Graniţele s-au schimbat în aceste trei secole de nouă ori. Iar conflictele politice, războiul, gulagul şi rusificarea din perioada sovietică, sărăcia, dar şi soluţiile neaşteptate pe care le găsesc oamenii obişnuiţi ca să facă faţă situaţiei, toate alcătuiesc o reţea densă de informaţii care nu se lasă uşor descifrată.
Ce s-a întâmplat la 27 martie
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a aprobat cu 86 de voturi „pentru", trei „împotrivă" şi 36 de abţineri unirea condiţionată cu Regatul României. Basarabia, ruptă de Moldova în 1812, revenea astfel în graniţele românești. Hotărârea a fost luată în plin război mondial, pe fondul dezintegrării imperiului ţarist în urma revoluţiei bolşevice din 1917 şi a ameninţării Ucrainei, care se proclamase republică şi avea revendicări teritoriale în regiune. România, care intrase în război în 1916 de partea Antantei, fusese înfrântă de Puterile Centrale, iar regele și guvernul se retrăseseră la Iaşi.
Sunt miturile trecutului, sunt fragmentele istoriei autentice, sunt memoriile oamenilor care au trăit Unirea, sunt martorii care au resimțit consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov, sunt mărturiile limpezi ale unui trecut tulbure. Pe 27 martie, la Digi24, dezvăluim frustrările prezentului, devoalăm greșelile trecutului și răspundem la o întrebare actuală: Mai este Basarabia pământ românesc? O privire întoarsă în trecut. Un destin prizonier al istoriei. Miercuri, 27 martie, își spunem ce ne unește și ce ne desparte de Basarabia.
Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:
Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin
O unire imposibilă: România şi Republica Moldova
Basarabia, provincia cea mai urgisită
URSS a supus Basarabia prin teroare
Rusificarea a dominat epoca sovietică
Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia
Basarabia, alt nume al Țării Românești
Nicolae Negru: De la Chișinău se văd mai multe Românii
JURNALUL DE SEARĂ. Mircea Druc: „România trebuia să recunoască ultima Republica Moldova”
Petre Roman: România a fost avertizată de occidentali să nu ocupe R. Moldova