Despre NEbunul-simț în școlile din România. Ce povestesc doi elevi români bursieri în SUA
NEbunul-simț este prezent și în școli. Elevii par uneori că uită unde sunt și îi iau la rost pe profesorii lor. Nici dascălii nu se lasă mai prejos. Nu puține au fost cazurile când și-au ieșit din fire și chiar au devenit violenți. Cum se construiește relația profesor-elev și ce ar trebui schimbat în sistemul de învățământ românesc vedeți într-un nou episod al proiectului jurnalistic „România NEbunului simț”.
CAZ 1. Învățătoarea care țipă isteric la copii, într-o clasă pregătitoare, un caz foarte mediatizat. Detalii aici.
Explicațiile Alinei Vătui, directorul Școlii nr.27 din București: „Tocmai aflase, cu o zi înainte, că mama ei e foarte bolnavă”
„Din fire ne ieșim toți. Când spui că profesorii trebuie să fie pasionați, e normal să își iasă și din fire. Problema e cum îți controlezi ieșitul din fire. N-ai cum să nu-ți ieși. Ce faci când simţi că pur şi simplu, comportamentul sau reacțiile copiilor, ale adolescenţilor, te exasperează? Pregătire periodică pentru formarea profesorilor în România nu se mai face. Investiţia cea mai importantă, cum faci profesori, învăţători, educatori de secol XXI pentru cerinţele actuale, este neacoperită financiar”, spune Mihaela Miroiu - prof. univ. dr. SNSPA.
CAZ 2. O profesoară din Suceava este filmată lovind la oră un elev.
Constantin Tănase, directorul Liceului Tehnologic „Oltea Doamna”: „Doamna profesoară regretă ceea ce s-a întâmplat. Ea nu a mai avut ore la clase de liceu şi a gestionat un pic mai greu situaţia”.
Explicații pentru comportamentele violente ale profesorilor
Cătălin Vilae - beneficiar bursă de studiu în SUA: „Cred ca vine dintr-o mentalitate mai veche. Înainte de 89, din câte am înţeles de la părinţii mei, aşa se proceda, pentru a-i stimula să înveţe cît mai mult”.
Mihaela Miroiu, profesor SNSPA: „Şi există o pedagogie elementară care ar trebui să îți spună ție ca profesor : nu face niciodată ceea ce nu ţi-a plăcut la profesorii tăi”.
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu în SUA: „Eu am studiat în clasa a XI-a în Washington, tot în Statele Unite, am fost plecaţi cu o bursă. Nu, nu am întâlnit astfel de situații, se baza totul pe un respect mutual”.
CAZ 3. Un profesor îl lovește pe un elev cu un scaun
Cătălin Vilae - beneficiar bursă de studiu în SUA: „Nu mi-aș fi putut închipui că se poate așa ceva... E wow. Eu am fost plecat în statul Iowa, am fost acolo la liceu și am fost surprins plăcut de relația dintre elev şi profesor. Totul era foarte lejer. Spre exemplu, cu profesorul meu de jurnalism de acolo luam masa de prânz în fiecare zi...”.
Explicații pentru violența elevilor
CAZ 4. Bătaie între elevi, în școală
Mărioara Lungu, director Colegiul Economic din Buzău: „Elevii se aflau în pauza dintre ore și de aceea niciun profesor nu poate fi tras la răspundere pentru incident. Nici cadrele de serviciu pe școală nu ar avea vreo vină. Ei răspund doar pentru ceea ce se întâmplă în curte și pe holuri, nu și în clase”.
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu în SUA: „E şi vorba aceea despre spectacol, se face puțin spectacol, puțină atenție de care are nevoie toată lumea. Poate fi, de asemenea, şi vorba de lipsă de sprit civic”.
Cătălin Vilae - beneficiar bursă de studiu în SUA: „Probabil de frică, de frică să nu fie și ei trași la răspundere. Sistemul românesc e bazat pe frică. Elevului îi e frică de profesor, profesorului de director, să nu facă ceva greşit şi aşa mai departe”.
CAZ 5. Elev umilit la Slatina
Marian Croitoru, director Colegiul Tehnic „Alexe Marin” din Slatina : „Ei au mai avut nişte altercaţii şi anul trecut. Tot aşa, se înjură, se acuză unul pe altul, nişte glume... Este profesor de serviciu, sunt cei doi paznici, suprafaţa şcolii este foarte mare, ei au intrat într-o sală de clasă în care nu erau cursuri în acea zi şi acolo a fost făcută filmarea”.
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu SUA: „Până la urmă e vorba de noţiunea de bullying. E un comportament adolescentin bazat pe faptul că acasă nu sunt ascultași și simt nevoia să vină în fața clasei și să aibă puținul ăla de atenție”.
„Pentru copiii de la grădiniță, școala primară și gimnaziu, profesorii sunt copleșitori. Mai ales în școala primară și grădiniţă, ei sunt un substitut de părinți și atunci ceea ce trebuie să aibă copilul e fundamental afecțiune, încredere, ideea că se poate da oricând pe mâinile profesorului respectiv, pentru că îl crește, ocrotește, îl ajută și se simt bine împreună”, spune Mihaela Miroiu - prof. univ. dr. la SNSPA.
Elevii își cer drepturile cu pumnul
CAZ 6. Un elev bate cu pumnul în catedră, lângă profesor și îl amenință
Maria Anghelache, directorul educativ în cadrul Grupului Şcolar Bârseşti: „Comportamentul acestui elev ne uimeşte şi pe noi, nu a mai făcut probleme atât de grave până acum. Este de apreciat domnul profesor de economie pentru atitudine”.
Mihaela Miroiu - prof. univ. dr. SNSPA: „În adolescență lucrurile se schimbă. Oricum, elevii devin foarte critici, își definesc personalitatea, se despart simbolic și de părinții lor, se despart și de profesori, devin foarte ironici, nu mai caută ocrotirea, caută greșelile celorlalți și caută să se despartă de un model care li se pare lor depășit. Atunci începe marea provocare”.
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu SUA: „La nivel microcosmic, e vorba despre lipsa de respect a elevului, dar la nivel macrocosmic, într-un fel sugerează lipsa de respect a elevului față de întreaga instituție de învățământ”.
CAZ 7. Un alt elev îi cere socoteală profesoarei, pe un ton amenințător, pentru nota primită
Cătălin Vilae - beneficiar bursă de studiu SUA: „Nu așa se cere un drept. Adică nu cred că asta e calea prin care noi să ne cerem drepturile”.
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu SUA: „E foarte trist, dar mereu e loc de mai bun și mereu se poate lua de la început”.
Mihaela Miroiu - prof. univ. dr. SNSPA: „De obicei, procedura era să îi pui în locul tău. Foarte bine. Vrei să stai la catedră? Vrei să araăţi cum ar trebui să fie ora asta bună şi interesantă? Uite, data viitoare stai tu acolo și faci tema asta în locul meu, cum nu se poate mai interesant”.
Ce înseamnă bunul-simț la școală?
Karla Manea - beneficiar bursă de studiu SUA: „Cred că bunul-simț înseamnă să îți asumi curajul de a face primul pas. Nu ne dăm seama de importanța unui singur gest de bunătate, dar până și să îi zâmbești unui profesor, să îi pui o întrebare sau un profesor să zâmbească unui elev poate să însemne foarte mult”.
Mihaela Miroiu - prof. univ. dr. SNSPA: „Bunul-simț în școală este, cred, o bunăvoință reciprocă. Fiecare dintre cei de-o parte și de alta a catedrei știu că vor să construiască ceva împreună, să le fie bine împreună și să crească împreună. Și învățătorii, și elevii, și profesorii, și elevii, fiecare trebuie să simtă că câștigă ceva în fiecare minut”.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
