Densuş, lăcaşul construit din lespezi de pe vremea dacilor şi a romanilor

176 de localități din România nu au medic de familie. Cum arată viața în satele în care oamenii nu au nici doctor, nici farmacie

Incendii de pădure în Caraș-Severin și Hunedoara: o aeronavă militară Spartan a intervenit pentru stingerea focului

Județul în care ambulanțele fac gaură în buget. Suma plătită lunar pentru Salvările care au și peste un milion de kilometri la bord

Astenia de primăvară, resimțită de tot mai mulți oameni. Cum o putem combate

Ordonanță de urgență: angajații pensionari din spitale pleacă acasă. SANITAS: criza din sistemul medical se adâncește

Rusia trimite un nou mesaj de susținere pe față a lui Călin Georgescu

Ilie Bolojan, despre reacția României la postările lui Elon Musk: Trebuie răspuns doar la chestiuni instituționale

Ilie Bolojan despre acuzația ca a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion

Noi imagini cu protestatarii care au răsturnat mașina Digi24 la protestul de la BEC: au vrut să dea foc autovehiculului

Aşezată pe o culme de deal, Biserica din Densuş pare o fortăreaţă, gata oricând să facă faţă unui asediu. Unii istorici nu exclud ca, în trecut, lăcaşul de cult să fi fost folosit şi în scopuri militare. Istoria sa este învăluită în mister şi nu a fost stabilită originea şi perioada în care a fost construită. De 14 ani, preotul Alexandru Gherghel ţine slujbe la Densuş şi ştie povestea locului, aşa cum a fost păstrată în sat.

Unii istorici spun că în sec al II-lea, romanii au construit un templu închinat zeului Marte, transformat apoi în biserică creştină.

Potrivit altei ipoteze, pe locul bisericii ar fi fost un mausoleu închinat generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci.

Naosul bisericii este străpuns de un turn de piatră, pereţii sunt construiţi din bucăţi de zid, coloane ori lespezi cu inscripţii romane şi chiar masa pe care se slujeşte liturghia este dintr-o piatră funerară. Mulţi istorici sunt de părere că lespezile au fost aduse din ruinele fostei capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, aflată la doar 10 kilometri distanţă.

Pereţii interiori păstreză fragmente de picturi din diferite perioade. Cea mai veche datează din 1443.

Chipurile distruse ale sfinţilor vorbesc fără voce despre vremurile aprige prin care a trecut biserica numită de Nicolae Iorga „cea fără pereche în toată românimea”.

Din 1991, lăcaşul este pe o listă de aşteptare pentru a fi inclus în patrimoniul UNESCO. Se află la aproape 15 kilometri de Haţeg.

La fel de aproape de oraş este şi Biserica de piatră din Streisângiorgiu, una dintre cele mai vechi construcţii medievale din Ţara Haţegului.

Ridicată în secolul al XII-lea pe locul unei biserici de lemn are o arhitectură bineconservată. Ca şi în cazul Bisericii din Densuş, au fost folosite lespezi cu inscripţii romane.

În Biserica de piatră din Streisângiorgiu nu se mai oficiază slujbe. La intrare un afiş anunţă turiştii care vor să viziteze monumentul că pot intra. Trebuie doar să-l sune pe preotul satului şi acesta va veni şi le va deschide uşa lăcaşului vechi de peste 900 de ani.