Densuş, lăcaşul construit din lespezi de pe vremea dacilor şi a romanilor

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Aşezată pe o culme de deal, Biserica din Densuş pare o fortăreaţă, gata oricând să facă faţă unui asediu. Unii istorici nu exclud ca, în trecut, lăcaşul de cult să fi fost folosit şi în scopuri militare. Istoria sa este învăluită în mister şi nu a fost stabilită originea şi perioada în care a fost construită. De 14 ani, preotul Alexandru Gherghel ţine slujbe la Densuş şi ştie povestea locului, aşa cum a fost păstrată în sat.

Unii istorici spun că în sec al II-lea, romanii au construit un templu închinat zeului Marte, transformat apoi în biserică creştină.

Potrivit altei ipoteze, pe locul bisericii ar fi fost un mausoleu închinat generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci.

Naosul bisericii este străpuns de un turn de piatră, pereţii sunt construiţi din bucăţi de zid, coloane ori lespezi cu inscripţii romane şi chiar masa pe care se slujeşte liturghia este dintr-o piatră funerară. Mulţi istorici sunt de părere că lespezile au fost aduse din ruinele fostei capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, aflată la doar 10 kilometri distanţă.

Pereţii interiori păstreză fragmente de picturi din diferite perioade. Cea mai veche datează din 1443.

Chipurile distruse ale sfinţilor vorbesc fără voce despre vremurile aprige prin care a trecut biserica numită de Nicolae Iorga „cea fără pereche în toată românimea”.

Din 1991, lăcaşul este pe o listă de aşteptare pentru a fi inclus în patrimoniul UNESCO. Se află la aproape 15 kilometri de Haţeg.

La fel de aproape de oraş este şi Biserica de piatră din Streisângiorgiu, una dintre cele mai vechi construcţii medievale din Ţara Haţegului.

Ridicată în secolul al XII-lea pe locul unei biserici de lemn are o arhitectură bineconservată. Ca şi în cazul Bisericii din Densuş, au fost folosite lespezi cu inscripţii romane.

În Biserica de piatră din Streisângiorgiu nu se mai oficiază slujbe. La intrare un afiş anunţă turiştii care vor să viziteze monumentul că pot intra. Trebuie doar să-l sune pe preotul satului şi acesta va veni şi le va deschide uşa lăcaşului vechi de peste 900 de ani.