Tradiţiile armânilor fac cu greu faţă timpurilor moderne. Dar în localitatea Mihai Kogălniceanu sunt respectate cu sfinţenie. Mai ales de Paşte, care este prilej de bunăvoie şi masă îmbelşugată.
Odată terminate pregătirile, mielul e băgat pentru două ore în cuptorul de pământ. Timp destul pentru ceva muzică şi distracţie.
Între timp, fetele din sat dau o mână de ajutor celor care vor deveni mirese în acest an. Se strâng la muzeul „Gheorghe Celea", unde torc lâna din care ţes apoi pături şi covoare.
„Se pregăteşte zestrea miresei făcută manual din lână, lâna este specifică aromânilor, iar zestea mai înainte era din flocate din lână, pături, toate lucrurile erau confecţionate din lână”, explică profesoara de muzică Ianca Loredana.
Dar după două ore, miresmele care ies din cuptor anunţă că mielul în aluat este gata. Mai încercăm o dată să aflăm ingredientul secret, dar gazdele nu se lasă înduplecate, fiindcă mielul în aluat nu ar mai fi o atracţie pentru oaspeţii din afara comunităţii de aromâni.