De la lozincă la slogan. Cum s-a făcut campanie în primii zece ani după Revoluţie
Timp de 45 de ani, românii au fost obligaţi să voteze un singur partid şi un singur conducător. După 1989, în sfîrşit, erau liberi să-şi aleagă singuri viitorul. „Democraţie” a fost cuvîntul care a făcut carieră în primii ani de libertate, deşi puţini români ştiau ce înseamnă.
Spectacolul care însoţeşte toate campaniile electorale cu miză uriaşă a prins rapid şi în ţară noastră. Candidaţii au încercat să seducă oamenii cu ajutorul cuvintelor.
Radu Magdin, consultant politic: „În esenţă, alegerile se câştigă în funcţie de două mari sentimente. În funcţie de speranţă şi în funcţie de teamă. Fiecare slogan încearcă să exploateze unul dintre aceste sentimente”.
Bogdan Naumovici, director agenţie de publicitate: „Cred că sloganurile din România respectă scopul politicii româneşti care este acela de a NU veni lumea la vot, nu a de veni lumea la vot”.
Dan Andronic, director Evenimentul Zilei: „Un slogan bun trebuie să.ţi atragă atenţia. Trebuie să-ţi spună ceva”.
Candidatul Ion Iliescu a ales drept mesaj de campanie sloganul „Un preşedinte pentru liniştea noastră”. După 45 de ani de tăcere şi o revoluţie sângeroasă, alegătorii erau îndemnaţi să se liniştească.
Radu Magdin, consultant: „Iliescu s-a plasat că un factor de stabilitate. A dat de înţeles că acea stabilitate, linişte aferentă, i se datorează”.
Ion Raţiu, liderul PNŢCD, care revenise în ţară imediat după evenimentele din decembrie 1989, s-a prezentat în faţa românilor cu sloganul Votaţi Ion Raţiu, omul în care puteţi avea încredere.
Radu Magdin: „În momentul în care a venit Ion Raţiu nu era de încredere, chiar dacă era o persoană absolut respectabilă, nu părea de-al nostru, era prea domn pentru România anului 1990”.
Electoratul, în schimb, era electrizat de mesajul lui Ion Iliescu. „Frontul îl vom vota cu tot elanul/ Ca să moară de necaz Raţiu şi Câmpeanu” era una din lozincile strigate la mitingurile de susţinere a lui Ion Iliescu.
Bogdan Naumovici: „Îmi aduc aminte perfect afişele lui Ilici, avea una în care stătea pe buturgă cu sacoul de la costum scos, nu era nimic bătăios, totul era aşezat, linişte, exact opusul lui Câmpeanu şi Raţiu care trebuiau să se bată”
Nici liderul PNL Radu Câmpeanu nu a avut nicio şansă în faţă lui Ion Iliescu. Preşedintele FSN a câştigat alegerile cu un scor care amintea de perioada comunistă: aproape 86% din voturi.
Alegerile din 1992 au marcat despărţirea dintre Ion Iliescu şi Petre Roman. Iliescu a candidat din partea Frontului Democratic al Salvării Naţionale, constituit în urmă scindării FSN.
Emil Constantinescu a reprezentat Convenţia Democratică din România, o alianţă a opoziţiei formată din mai multe partide, şi le-a propus românilor să reclădească împreună speranţa.
„Luaţi aminte cui daţi votul! CDR, care înseamnă PNŢ şi tot ce aţi văzut mai zgomotos în această perioadă, ei vor restauraţie”, îşi avertiza Ion Iliescu alegătorii.
Dan Andronic: „La Ion Iliescu a fost prima influenţă a campaniei lui Mitterand. Forţa liniştită, celebrul slogan cu care Mitterand a câştigat. În privinţa sloganului lui Emil Constantinescu, e unul uşor poetic, să reclădim împreună speranţa nu te îndeamnă la vot, ci la visare”.
Mai puţin romantic în discurs, Ion Iliescu a câştigat alegerile din 1992 cu aproape 62% din voturi.
Abia 1996 a stat sub semnul schimbării. Pentru prima oară după anul 1989, dreapta a câştigat votul românilor, cu un mesaj puternic: „NOI AVEM NEVOIE DE SPERANŢă. EMIL CONSTANTINESCU PREŞEDINTE!”
Bogdan Dima, consultant politic: „Mesajul schimbării s-a potrivit foarte bine pe situaţia de atunci, când lumea era foarte dezamăgită de regimul Iliescu şi ceea ce se întâmplase în cei şase ani de la căderea regimului comunist. Iar opoziţia în acel moment pur şi simplu a utilizat această nemulţumire şi a canalizat-o în această schimbare”.
Dan Andronic: „Cheia era acel simbol al CDR, simbol de fapt al Pieţei Universităţii. Aşa cum acum se aprind mobile, atunci se ridicau chei”.
În anul 1996, Emil Constantinescu a câştigat alegerile cu aproape 55% din voturi şi odată cu el s-a produs schimbarea.
Cu sloganul Aproape de oameni, împreună cu ei, candidatul PDSR Ion Iliescu l-a învins pe Corneliu Vadim Tudor la alegerile din 2000.
Radu Magdin: „Existau foarte multe deziluzii după CDR. Nu a fost o luptă a sloganelor, ci o luptă pentru salvarea democraţiei”.
Dan Andronic: „În cazul lui Ion Iliescu cu Corneliu Vadim Tudor, era clar cine e învingătorul. Şi atunci s-a mers foarte mult pe teoria răului mai mic. În cazul lui Iliescu, putea să spună orice”.
Şi Petre Roman a încercat în mai multe rânduri să devină preşedintele României. Fără succes! Dar sloganurile sale au rămas în istorie.
Bogdan Dima, consultant politic: „În 2000, Petre Roman avea un capital de imagine foarte puternic. Un element al imaginii sale fiind şi plăcerea pe care o provoca unor anumite categorii. Acest slogan poate era potrivit pentru el, însă în 2000 chiar dacă era un politician cunoscut, nu mai era de pe atunci politicianul momentului”.
În ultimii 25 de ani de libertate, sloganurile s-au adaptat şi s-au cizelat. Politicienii apelează acum la echipe de consultanţi care încearcă să atragă atenţia, nu să explice programe sau idei. Sloganurile apelează la sentimente, pentru că scopul lor principal este să-i cucerească pe alegători. Măcar pentru un mandat.
CITIȚI ȘI: Analiza sloganurilor de la alegerile prezidenţiale din 2004, 2009 și 2014
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
