Cred în România Civilizată. Peter Hurley, irlandezul care cinstește tradiția românească
A fost fascinat de obiceiurile noastre, de firea oamenilor. A investit toţi banii pe care-i avea în festivalul de tradiţii la Săpânţa, „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Dintr-un motiv cât se poate de simplu. Peter Hurley crede în România civilizată, în valorile străvechi ale acestei ţări. Până acum a investit aproximativ 160.000 de euro în proiectul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
„Este un om tare deosebit şi mi-aş dori ca toţi românii să fie că străinul Peter”, spune Maria Zapca, ţesătoare din Săpânţa.
Dorinţa lui este să ţină viu satul românesc şi tradiţiile acestor locuri. Crede că România este deosebită pentru că păstrează stilul de viaţă pe care bunicii lui îl aveau în Irlanda, pe când el era doar un copil.
„Irlanda este o ţară străveche, noi am cam pierdut cultura, civilizaţia noastră ţărănească, străveche, adevărată, autentică. În România, aceleaşi tradiţii de care noi ne amintim le găseşti încă vii şi asta e foarte special şi interesant despre România. Asta e comoara, cred eu, pe care o are România”, afirmă Peter Hurley.
A venit și nu a vrut să mai plece
Peter a venit pentru prima dată în România la începutul anilor '90, la numai 25 de ani. Irlandezul s-a îndrăgostit de această ţară și n-a mai vrut să plece, s-a mutat aici.
„M-a lovit ca un tren ceva care am văzut p-aici. Nu ştiam ce era atunci, era un feeling, era un ceva şi-am zis: băi, asta e total diferit de ce avem noi în ţara noastră. Despre asta era vorba”, explică irlandezul.
O vizită în Maramureş, în anul 2003, i-a schimbat complet viaţa. Acolo a învăţat ce înseamnă traiul la ţară. L-au impresionat obiceiurile, dar mai ales căldură şi înţelepciunea bunicilor. A renunţat la muncă lui bine plătită în publicitate şi a început să se dedice promovării valorilor româneşti.
„Cu cât te mai duci spre oraş de la ţară, cu cât te duci mai spre vest, oamenii sunt din ce în ce mai dezrădăcinaţi, aşa pot să zic, şi această dezrădăcinare aduce la o pierdere de legătură cu realitatea, într-un fel”, este de părere Peter Hurley.
Peter a pus toată energia lui şi toţi banii pe care îi avea că să facă cunoscute tradiţiile româneşti. Oamenii din Săpânţa, oameni simpli, cu credinţă în Dumnezeu, spun că datorită lui folclorul din zonă a devenit cunoscut şi apreciat de străini.
Un drum de 650 de kilometri
Pe 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a plecat de la Săpânţa, pe jos, până la Bucureşti, 650 de kilometri. A fost felul lui de a atrage atenţia asupra oamenilor de la ţară.
„A fost, într-adevăr, un pelerinaj, aş putea să zic, a fost ceva ce am făcut singur pe drum. Nu cred că poate să fie făcut cu altcineva, că de mai multe ori îţi vine gândul: de ce fac asta, n-ar fi bine să renunţ? E o nebunie”, spune irlandezul.
Peter a mers pe jos 30 de kilometri în fiecare zi, cu un rucsac de 10 kilograme în spate, fără să cumpere hrană şi fără să plătească vreo cazare. S-a bazat în totalitate pe ospitalitatea românilor.
„Unde aveam o cunoştinţă sunam cu o oră înainte, să văd dacă persoană e acasă. Și asta era bine, unde nu am avut cunoştinţă , băteam la uşa la 11 noaptea cu orice vreme afară, de obicei, nasol că era decembrie”, povestește organizatorul festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
La un moment dat, într-o noapte, s-a gândit să renunțe. „Eram ud fleaşcă, foarte obosit şi am zis că nu mai pot, am vrut să renunţ şi, în momentul ăla s-a deschis o portiţă şi m-a ajutat. Eu am plecat pe drumul asta că să-mi dovedesc mie dacă merită cumva să continui să fac lucrurile pe care le fac”, explică irlandezul
„Oamenii sunt dispuşi şi deschişi să te înţeleagă, să te accepte şi să te ajute aproape necondiţionat. Eu cred foarte mult în această ţară, eu cred în tineretul din România”, adaugă acesta.
România care nu se găsește la televizor
România lui Peter Hurley este un loc al tradiției, al oamenilor gospodari, care țin la valorile lor. Pentru toate astea, irlandezul face tot ce-i stă în putință, pe cont propriu, fără să aștepte nimic de la ceilalți.
„Bunicul nostru a murit, noi doar amintim de el prin poveşti, prin alte lucruri. Bunicul vostru, dacă putem să zicem aşa, este încă în viaţă, poate nu are mulţi ani de trăit, poate în unele zone e paralizat, mut, poate nu prea mai vorbeşte, dar e acolo şi-i bate inima. Devine cel puţin o responsabilitate socială, naţională să-i dai bunicului cât mai mult respect”, susține Peter Hurley.
„Că să-ţi păstrezi tradiţia este o cinste, este o mândrie, ne reprezintă ceea ce suntem, tradiţia noastră românească, nu trebuie să ne fie ruşine cu ea”, spune și țesătoarea Maria Zapca.
„Asta nu e o Românie care se găseşte pe televizor, sub nicio formă, nu e o Românie care să se promoveze pe media, dar e România adevărată, din câte văd eu”, apreciază organizatorul festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Astăzi, Peter Hurley nu mai are niciun ban, iar apartamentul l-a pus deja garanţie pentru un împrumut la bancă. Asta pentru că vrea să organizeze în continuare festivalul de la Săpânţa.
Pentru el, adevărata bogăţie înseamnă valori şi modele autentice, pe care cu toţii le vom moşteni. Inima lui bate româneşte şi se mândreşte cu asta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
