Coroana de Oțel. Independența României, câștigată la sudul Dunării
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: „La 19 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul trupelor ţariste îi scrie lui Carol: Turcii, adunaţi la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune şi să treci Dunărea, după cum voieşti". Pătrunderea trupelor româneşti în zona rusească de la sudul Dunării a pus imediat problema conducerii comune a ofensivei contra turcilor.
Adrian Silvan Ionescu, istoric de artă: „Țarul îl întreabă pe Carol: Ar accepta prinţul României să lupte sub comanda unui general rus? Prinţul spune: Ba mai degrabă 10 generali ruşi ar putea să slujească sub ordinele prinţului de Hohenzollern.”
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: „Carol, prinţ de Hohenzollern primeşte comanda trupelor româno-ruse care asediază Plevna. Dar Cartierul său General, instalat aici, în această casă din satul Poradim, la 20 de km de Plevna, este măcinat de controverse. Ţarul Alexandru al II-lea şi Marele Duce Nicolae voiau ofensivă imediată. Carol prefera o amânare până când toate efectivele româneşti apucau să treacă Dunărea. Obţine doar o săptămână, până pe 30 august, ziua de Sfântul Alexandru, ziua ţarului. Asaltul asupra redutei Griviţa începe la ora 3 după-amiază. Carol anticipa o înfrângere şi spera că venirea nopţii va salva vieţi. Două atacuri succesive ale coloanelor româneşti sunt respinse de puternica artilerie a lui Osman Paşa. Carol coboară din punctul său de observaţie în valea în care luptau soldaţii şi îi încurajează". La al treilea atac, şocul este total: la Griviţa sunt două Redute, nu una. La ora 5 după-amiază, Carol îl anunţă pe ţar despre insucces. Greşeala de intelligence fusese fatală. Mii de soldaţi, ruşi şi români zac în faţa celor două redute de la Dunăre".
Galin Dimitrov, istoric, Complexul Istoric Panorama, Plevna, Bulgaria: „Trebuie spus că greşeala comandanţilor ruşi a fost mai mare pentru că armata rusă avea mai multă experienţă, luptase în mai multe bătălii. Greşeala românilor e mai mică, Armata Română era o armată tânără, abia la Griviţa a primit botezul focului. Şi l-a primit cu eroism. ”
Manuel Stănescu, cercetător: „Dintre cele două redute - Griviţa 1 şI Griviţa 2, Griviţa 1 este cucerită, cealaltă rezistă şi, practic, în această bătălie, pierderile au fost undeva la 2500 de militari, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate decât întregul efectiv pierdut de armata română în întreaga campanie.”
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: „Carol îi cere lui Osman Paşa o încetare a focului aşa încât ambele tabere să-şi îngroape morţii şi să îşi salveze răniţii. Osman refuză. Această casă din satul Poradim a văzut în toamna lui 1877 multă istorie. Aici era Cartierul General şi aveau loc discuţii politice. Afară, într-un cort erau hrăniţi zilnic 50-60 de ofiţeri, cu provizii aduse de la Turnu-Măgurele. Marele Duce Nicolae era un obişnuit ai locului. Nu numai că lua masa cu domnitorul României, Carol, dar deseori împărţeau şi aceeaşi odaie de dormit. Casa în care s-a instalat Carol după ce a cedat locuinţa mai mare ţarului are două odăi. Era de fapt şcoala din Poradim, ridicată de un localnic Vârban Iliev. Aici, la această masă şi-a întins domnitorul României hărţile de operaţiuni, aici şi-a scris corespondenţa şi ordinele de război. După aproape 3 luni de asediu, Plevna cedează. Ruşii şi românii cuceriseră rând pe rând toate redutele şi culmile din jur. La 28 noiembrie, Osman Paşa încearcă să iasă din încercuire, dar trupele sale sunt imediat înconjurate. El îşi predă sabia colonelului român Cherchez. Disciplinat, românul îl aşteaptă pe şeful său, un general rus, să preia prizonierul.”
Manuel Stănescu, cercetător: „Lucrurile se degradează rapid în momentul în care Rusia nu acceptă România la Tratativele de Pace de la San Stefano, justificând faptul prin ideea că un stat vasal nu poate participa la tratativele de pace.”
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: „Această casă din Poradim vorbeşte prea puţin despre şeful Cartierului General, Carol I. Placa memorială îl menţionează pe ţarul Alexandru al II-lea,dar nici un cuvânt despre principele României. Aici a venit şi premierul României ca să se sfătuiească cu principele în privinţa problemelor financiare. El a obţinut o audienţă la ţar, încercând să afle şi rezultatele politice ale războiului. Aici a avut loc dineul victoriei după luarea Plevnei. La întrevederea cu ţarul care a urmat, Carol a încercat şi el să obţină clarificări. "Europa va încerca să recunoască meritele României", atât a spus Alexandru al II -lea.”
Manuel Stănescu: „Rusia decide ca cele trei judeţe din sudul Basarabiei, să fie din nou preluate de Rusia. Ţarul Alexandru chiar ameninţă că va dezarma armata română, la care Carol I replică - „Armata română care a luptat sub privirile ţarului la Plevna poate fi înfrântă, dar niciodată dezarmată.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
