Premierul avertizează că bugetul de stat riscă o catastrofă
Tăierile de taxe şi creşterile salariale adoptate de Parlament în ultimele luni ar putea avea un impact catastrofal asupra bugetului, atenţionează Dacian Cioloş. „Pomenile electorale” însumează 9 miliarde de lei, adică 1% din tot Produsul Intern Brut al României, după cum a calculat Guvernul.
Dacian Cioloş, premierul României: „Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, s-au adunat în jur de 9 miliarde de lei, peste 1% din PIB, care sunt împărţite în diferite direcţii. Este un impact bugetar care ar fi catastrofal pentru România.”
În replică, Liviu Dragnea spune că PSD va susţine în Parlament creşterea salariilor şi că va pune măsurile în aplicare, dacă ajunge la guvernare. Aşa aducem creşterea economică în buzunarul românilor, a mai scris social-democratul pe Facebook. La fel crede şi copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu, copreşedintele ALDE: „România are anul ăsta o creştere economică prognozată de 6% din PIB. Creşterea economică trebuie să se transforme în puterea economică în salarii, în pensii.”
Liberalii cred că majorările salariale promise de PSD sunt un act de iresponsabilitate.
Alina Gorghiu, preşedintele PNL: „Nu pot fi aplicate pentru că sunt nesustenabile acum şi pentru că din punct de vedere al aspectelor constituţionale nu poţi să faci aceste majorări cu 6 luni înainte de sfârşitul mandatului guvernamental. Înseamnă o vânătoare de voturi contra puncte din deficitul ţării. Adică un procent în plus pentru PSD la alegeri înseamnă un procent în plus deficit pentru România.”
Economiştii spun că viitorul Guvern va avea o misiune foarte grea.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Probabil va fi preferată soluţia de reducere a cheltuielilor de investiţii, însă trebuie să avertizăm că avem nevoie disperată de investiţii, mai ales în infrastructură.”
Ciprian Dascălu, economist-şef al unei bănci comerciale: „Practic, oferim nişte bani pe termen scurt, cu un cost care se va vedea pe termen lung. Banii pe termen scurt se reflectă, de cele mai multe ori, în voturi.”
România va trebui să păstreze şi anul viitor un deficit de cel mult 3% din PIB. Economiştii atenţionează însă că în actualele condiţii va depăşi 4%.
"Din perspectivă bugetară, din ce-mi spunea doamna ministru de Finanţe, cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, aşa cum din păcate ne-a obişnuit, Parlamentul înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente. S-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB, care sunt împărţite în diferite direcţii. Deci, pe de-o parte, e un impact bugetar care înseamnă creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, sau dacă nu şi vrem să ţinem limitele deficitului, (...) asta înseamnă reducerea investiţiilor”, a declarat premierul Dacian Cioloş la Adevărul live.
"Am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve disfuncționalități de tratament între diferite categorii de angajati, altfel riscăm să ajungem în aceeași situație ca în 2010'', a declarat premierul Dacian Cioloș, invocând anul în care salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, din cauza unui deficit bugetar produs din perioada electorală a anilor 2008 (alegeri parlamentare) și 2009 (alegeri prezidențiale).
El a precizat că aceste măriri procentuale de salarii pentru anumite categorii nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi diferiţi salariaţi şi nu rezolvă problema salarizării.
”Chiar dacă banii aceştia să zicem că ar fi necesar să se ducă în măriri de salarii, dar măririle astea procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi diferiţi salaraiaţi. Şi noi asta am încercat să corectăm anul acesta, pentru că doar măriri procentuale nu rezolvă problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele, dar cu aceleaşi reponsabilităţi şi care au salarii diferite. Măririle procentuale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării unitare coerentă. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare, pentru că banii se împart din nou câte un pic la fiecare”, a arătat premierul.
Întrebat dacă statul îşi poate permite să suporte aceste măriri salariale, şeful Executivului a spus că, în cazul care vor trebui suportate, vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, educaţie, infrastructură şi alte domenii, unde sunt necesare investiţii.
”Avem nevoie de investiţii ca să facem locuri de muncă durabile. (...) Am făcut eforturi şi noi anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite. Măriri de salarii care să rezolve şi probleme de disfuncţionalităţi de tratament între diferite categorii din acelaşi sector, dar şi care să ducă treptat la o creştere de venituri durabilă a salariaţilor respectivi”, a spus premierul.
Deputaţii comisiilor reunite de muncă şi buget au aprobat, luni, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede mai multe majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, persoanele din învăţământ precum şi sporurile medicilor, deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi reprezentantul Ministerului de Finanţe nu au fost de acord cu aceste majorări.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate în Comisiile de muncă şi buget din Camera Depuţilor la Legea de adoptare a OUG 20/2016 au doar ”o miză electorală”, precizând că sunt doar ”pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
