Românii au decis. Partidul Social Democrat este marele câștigător al alegerilor de duminică 11 decembrie. Calendarul pentru formarea unui nou guvern intră în linie dreaptă imediat ce Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale ale votului. Noul Guvern și-ar putea începe mandatul cel mai devreme pe 30 decembrie 2016 și cel mai târziu după data de 3 ianuarie 2017.
Dacă premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis în urma consultării cu partidele își alege echipa rapid și noul Cabinet este votat de Parlament, noul Guvern va depune jurământul pe 30 decembrie.
15/16 decembrie: BEC anunţă rezultatele finale
19 decembrie: noii parlamentari depun jurământul
20 - 21 decembrie: consultări la Cotroceni
21 -22 decembrie: Klaus Iohannis desemnează noul premier
23 decembrie - 29 decembrie: premierul îşi alege echipa, audieri şi vot în Parlament
30 decembrie: depunerea jurământului
Însă, dacă alegerea noilor miniștri va dura mai mult atunci noul Guvern își va începe mandatul după data de 3 ianuarie, adică în prima săptămână din noul an.
15/16 decembrie: BEC anunţă rezultatele finale
19 decembrie: noii parlamentari depun jurământul
20 - 21 decembrie: consultări la Cotroceni
21 -22 decembrie: Klaus Iohannis desemnează noul premier
23 decembrie - 3 ianuarie: premierul îşi alege echipa
după 3 ianuarie: audieri, vot în Parlament şi depunerea jurământului
Numele lui Dragnea, vehiculat la vârful PSD
Discuţia în jurul numelui viitorului premier a fost relansată din primele minute după publicarea exit-poll-urilor, luările de poziţie fiind dominate de liderii PSD, care au repus pe tapet numele lui Liviu Dragnea. Legea în vigoare interzice însă prezenţa în Guvern a persoanelor care au suferit condamnări penale.
*Liviu Dragnea: „Nu am zis încă NU la varianta Dragnea”. Vasile Dâncu, a mai declarat liderul PSD, nu este luat în calcul pentru funcţia de prim-ministru.
Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE) a anunțat că va susține un premier comun cu PSD. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, a spus că Liviu Dragnea ar putea fi prim-ministrul României.
Iohannis: Nu voi desemna un premier urmărit sau condamnat penal
Președintele a subliniat că această decizie este de neclintit „indiferent de ce vor propune partidele politice”. De asemenea, șeful statului a precizat că va nominaliza o persoană competentă, care va putea să întrunească majoritatea în Parlament.
„Cu siguranță voi desemna o persoană ținând cont de prerogativele constituționale ale președintelui. Asta înseamnă că nominalizez o persoană care, după părerea mea întrunește o majoritate în Parlament și e competentă să conducă Guvernul, ar fi absurd să desemnez pe cineva care nu întrunește o majoritate, nu sunt adeptul acestor jocuri politice, nu am de gând să desemnez pe cineva care pe urmă pică în Parlament. Criteriile de integritate sunt evidente, nu voi desemna o persoană care e urmarită penal sau condamnată penal, sau are probleme de integritate, eu am spus de mult că clasa politică trebuie să se resemneze, trebuie să avem politicieni curați și acesta va fi criteriu eliminant, indiferent de la cine vine propunerea, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată”, a spus Klaus Iohannis.
În campania electorală a existat o dezbatere referitoare la desemnarea de către președintele țării a premierului. PSD susține că partidul aflat pe primul loc este cel care propune prim-ministrul, iar președintele ar fi obligat să-l accepte. Liberalii au argumentat în această dezbatere că numai un partid care câștigă la urne 50% plus unu din voturi poate propune premierul.
Constituția prevede, la articolul 103:
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.