Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
În urmă cu nouă-zece luni, UNPR era partidul la care se uitau toți actorii politici. Progresiștii asigurau „stabilitatea României”, racolau pe bandă rulantă parlamentari, puneau condiții dure PSD pentru listele la alegerile locale și parlamentare din 2016, iar Gabriel Oprea avea vizite discrete la Palatul Cotroceni și se considera „o soluție“ de premier prin studiourile televiziunilor. Planurile de viitor ale vicepremierului UNPR erau mari, începând cu acela al atingerii, până la începutul lui 2016, a țintei de un milion de membri.
„Vom avea, stimaţi colegi, candidaţi foarte buni. De altfel, UNPR este recunoscut pentru echipa de primari, peste un milion de membri de partid, 10% din voturile românilor! (...) Vreau să fiţi încrezători în steaua UNPR. Este strategic. (...) Anul viitor, la alegeri, să scriem şi să facem istorie împreună pentru români!”, spunea Oprea, în august 2015, la școala de vară a UNPR.
Odată cu declinul liderului UNPR, a început însă și declinul partidului, iar căderea a devenit accelerată după ce a fost scos din joc, de problemele penale, și numărul doi al partidului, Neculai Onțanu. În plus, lunile de negocieri cu liderii din Kiseleff nu s-au soldat cu rezultatul dorit: pentru locale, doar colaborări punctuale UNPR-PSD, iar pentru parlamentare, se va discuta după locale.
Hemoragie de parlamentari
Cel mai bun indiciu despre actuala stare a partidului îl constituie faptul că s-a inversat sensul racolărilor în Parlament. Mai precis, din 9 martie până acum, UNPR a pierdut 15 deputați (printre care și ex-ministrul Eugen Nicolicea) și cinci senatori.
Din cei 15 deputați, 12 s-au îndreptat spre PSD, deși unii au ajuns în Parlament în 2012 sub sigla PNL. Este cazul, de pildă, al ex-ministrului de Interne Radu Stroe.
Cifrele scrutinului de duminică
Potrivit ultimelor rezultate parțiale prezentate de Biroul Electoral Central, UNPR a obținut, pe cont propriu, 26 de mandate de primar. Cifra plasează partidul pe locul șase în clasament, după PSD, PNL, UDMR, ALDE și independenți.
Tot pe șase sunt progresiștii și la consilieri locali, după ce au câștigat, potrivit acelorași rezultate parțiale, puțin peste 1.200 de mandate. Cât despre mandatele de consilier județean, acestea sunt în număr de 12, la care se mai adaugă o parte din cele 17 adjudecate în alianțele punctuale cu PSD. Chiar și așa, numărul consilierilor județeni este mic, dacă ne uităm că ALDE a câștigat 64 de mandate, iar PMP, 27.
Spre comparație, după alegerile locale din 2012, UNPR avea 43 de primari, 1.352 de consilieri locali, 38 de consilieri județeni, plus șeful CJ Neamț (Culiță Tărâță).
Numărul primarilor și consilierilor UNPR s-a rotunjit, apoi, considerabil grație ordonanței Guvernului Ponta care a permis aleșilor locali să își schimbe culoarea politică fără să-și piardă mandatul.
Dragnea promite „analiză serioasă”
Întrebat dacă este dezamăgit de rezultatele alegerilor de duminică, așa cum se conturează ele din cifrele BEC, președintele UNPR, Valeriu Steriu a răspuns: „Nu. Nu avem de ce. E un partid tânăr, în mod real rezultatul e promițător, e mai bun decât cel de acum patru ani. Numele UNPR e mai bine știut, suntem pe un trend crescător”.
La rândul său, președintele fondator al UNPR, Gabriel Oprea, a declarat că partidul și-ar fi îndeplinit în Capitală obiectivul de a avea peste 10% din voturi, situație repetată și în unele mari municipii. „E un obiectiv bun pentru noi și încurajator și mergem înainte pe aceeași soluție politică, PSD plus UNPR”, a adăugat Oprea.
Totuși, în perspectiva construirii de majorități în consiliile locale și județene, social-democrații se îndreaptă, ca primă opțiune de colaborare, spre oamenii lui Tăriceanu. Aceștia vor primi câte un post de vicepreședinte de consiliu județean în fiecare județ câștigat de PSD, precum și funcția de viceprimar general al Capitalei.
Cât despre alegerile parlamentare din toamnă și o eventuală candidatură a PSD pe liste comune cu alte partide, Liviu Dragnea spunea zilele trecute că „e o decizie atât de importantă încât trebuie să facem o analiză serioasă”.