Zilele acestea puteți vedea pe străzile Bucureștiului multă reclamă politică. Marile bulevarde din capitală sunt împânzite de afișe electorale, chiar dacă oficial nu suntem în campanie electorală. Oamenii se opresc, se uită, iar unii trag concluzia: bani cheltuiți degeaba.
Din stațiile de autobuz, în marile intersecții sau pe străzi mai lăturalnice, pe clădiri cochete sau blocuri vechi, candidații la alegerile prezidențiale zâmbesc larg. Capitala este plină de afişe cu cei care aspiră la fotoliul de la Palatul Cotroceni.
Bulevardul 13 septembrie are exemple grăitoare. Pe un fundal albastru, un afiș cu președintele Klaus Iohannis e pus în mijlocul intersecției. Îmbrăcată într-o rochie de culoare închisă, Viorica Dăncilă e la câțiva pași distanță. Dan Barna de la USR ocupă o clădire întreagă cu un banner imens. Lângă el, Theodor Paleologu, candidatul PMP, apare într-un costum negru, încadrat într-un chenar albastru.
Am vrut să aflăm părerea bucureștenilor despre aceasta.
„Cine nu știe cu cine să voteze sau ce are de făcut poate mai e un pic influențat, altfel sunt inutile”, spune un bucureștean.
„Mă gândesc la cât a costat chestia asta”, spune un tânăr.
„Mi se pare cam mult. Ar trebui mediatizate altfel”, este de părere un altul.
„Le văd, dar le ignor oarecum”, spune un trecător.
În Piaţa Victoriei, candidatul din partea Partidului Puterii Umaniste apare pe un...autobuz. În poza folosită, Ramona Ioana Bruynseels ţine pumnul sus şi este surprinsă în timp ce vorbeşte.
Şi Viorica Dăncilă apare pe un autobuz.
Unele afişe sunt atât de mari, încât se văd şi de la câteva staţii depărtare.
Este important de spus că acum, în perioada de precampanie, toți politicienii au voie să-și facă publicitate oriunde vor. Dar de pe 12 octombrie, când începe oficial campania electorală, regulile se schimbă.
„În acea perioadă, aceste bannere, prisme de publiclitate, cum sunt acum, nu sunt permise. Afișele sunt reglementate de lege pentru locurile de afişaj electoral, dar aceleași afișe le pot utiliza și le pot pune în alte spații cu acordul proprietarilor și al deținătorilor spațiilor”, a explicat Florin Mitulețu, președinte AEP.
În perioada de campaniei, cine nu se supune legii poate fi amendat cu până la 50.000 de lei pentru fiecare afiş pus unde nu trebuie.
Campania în mediul online. Pericolul fake news-urilor
Şi în mediul online aleşii îţi promovează cum pot mai bine sloganurile. Cu un amendament: politicienii trebuie să justifice fiecare ban pe care îl investesc în campanie.
„Restricţiile în mediul online sunt legate în primul rând de publicitatea pe Facebook, în sensul în care aţi văzut și la europarlamentare, trebuie să faci publice cheltuielile pentru fiecare campanie de promovare în online, astfel încât partidele să asigure transparenţa sumelor cheltuite în campania electorală”, a precizat Florin Mitulețu, președintele Autorității Electorale Centrale.
Specialiştii avertizează însă că în această perioadă putem fi bombardaţi cu ştiri false ori materiale video trucate.
„Este un mesaj, un video generat pe calculator. Există cineva care tastează un text, iar calculatorul folosește faţa candidatului ca şi cum ar vorbi acele cuvinte tastate. Un ochi format poate să-și dea seama că aceste videouri sunt trucate, dar pentru utilizatorii neobișnuiți cu o astfel de tehnologie, ei pot fi păcăliți. Există situații în care atacatorii pot înregistra domenii similare cu un domeniu legitim al unui candidat. De ex: candidatelectoral.com, iar aceștia înlocuiesc un L cu un i. Deși pagina pare similară cu cea a candidatului electoral, uneori informațiile de acolo pot fi manipulate, astfel încât fie să facă o campanie pentru un alt candidat, fie să promoveze mesaje ofensatoare. Atunci când citiți orice informație online e bine să o verificăți din 3-4 surse pentru a verifica veridicitatea sursei”, explică Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică.
Editare web: Luana Păvălucă