Bilanț la 50 de ani de la prima bucată de asfalt de autostradă
Anul acesta s-a împlinit o jumătate de secol de când a început construcţia primei autostrăzi din România. Din păcate, nu e un motiv de sărbătoare. În ţara noastră, kilometrii de drumuri neasfaltate sunt de peste 4 ori mai mulţi decât cei ai autostrăzilor. În acest moment, Bucureştiul nu are legătură directă printr-o şosea de viteză cu nicio altă capitală europeană, iar performanţele ţărilor vecine, în materie de autostrăzi, ar trebui să îi ruşineze pe toţi cei care au condus acest domeniu în ultimii 25 de ani. Vedeți autostrăzile României aşa cum sunt, dincolo de promisiunile şefilor de la Drumuri: cât s-a construit, în ce stare sunt şoselele de mare viteză şi cum stăm, în comparaţie cu vecinii noştri.
Drumurile României sunt o problemă pe care toată lumea o vede, dar nimeni nu o rezolvă. În acest moment avem 747 kilometri de autostrăzi şi doar 280 de km de drumuri cu trei benzi. Şoselele performante reprezintă aşadar mai puţin de 1% din total, dar autorităţile fac promisiuni: vor fi lansate licitaţii pentru 600 de kilometri de autostrăzi. 90 de kilometri au termen de finalizare în acest an, din care pentru 15 kilometri s-a tăiat deja panglica.
Harta autostrăzilor are multe linii întrerupte, iar şoseaua care să traverseze ţara de la est la vest nu va fi realizabilă mai devreme de 2025. În lucru sunt peste 200 de kilometri, dar construcţiile avansează greu.
„Ne aflăm în utilajul care sapă prima porţiune din autostrada urbană care leagă Capitala de Ploieşti. Este vorba de o porţiune de un kilometru şi 600 de metri”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.
Directorul grec al şantierului lucrează la drumurile din România de zece ani. A condus lucrări pentru reabilitarea a peste 80 de kilometri din DN6 şi DN18. Acum, se împiedică de un capăt de autostradă şi de multă birocraţie.
„Primul sector este de la kilometrul zero, care este acolo. Acolo o să fie şi intersecţia tip T, semaforizată cu strada Petricani...”, spune Rasvanis Nicos, şef de şantier.
Bucata de drum are doar 3,3 kilometri şi ar trebui să facă legătura cu autostrada spre Ploieşti, inaugurată în iulie 2012. De cinci ani, autorităţile se chinuie să lege această şosea de Capitală. Între timp, s-au răzgândit de mai multe ori.
„Nu promit niciun kilometru de autostradă!”, spunea Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, în 25 ianuarie.
„Chiar în această vară mă voi muta pe şantiere pentru că mi-am asumat nişte termene, nişte kilometri de autostradă”, spunea el în 29 iunie.
Aşadar, se lucrează greu, iar autostrăzile deja construite în România sunt permanent în reparaţii. De fapt, este vorba de cârpeli ale unor lucrări făcute prost de la început. În aceste condiţii, blocajele în trafic se întind deseori pe kilometri întregi.
„Pietrişul care se adună aici, pe marginea autostrăzii, este dovada că această şosea se macină în fiecare zi. Acum doi ani, autorităţile îşi propuneau, cu o investiţie de aproximativ 30 de milioane de euro, să repare toate aceste gropi”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.
Autostrăzile deschise de dragul festivismului îşi arată şi ele minusurile. Pentru a-şi trece în palmares câţiva kilometri de şosea, diferiţi miniştri sau premieri au grăbit inaugurările.
„Decizia mea a fost că nu mai stăm până se fac benzinăriile, parcările”, spunea fostul premier Victor Ponta în iulie 2012.
Spre exemplu, pe autostrada de 62 de kilometri dintre Bucuresti şi Ploiești, nu există nici acum, la 5 ani de la inaugurare, spaţii de servicii sau ieşiri de pe autostradă, în cazul unor defecţiuni.
„Maşinile ajung să fie efectiv abandonate pe şosea”, relatează Cristina Sbîrn, reporter Digi24.
În vestul ţării, problemele sunt şi mai mari. Surparea autostrăzii Sibiu-Orăştie pe sectorul Cunţa-Sălişte a necesitat mai mult de un an de reparaţii. Acum, apar noi probleme din cauza terenului instabil. La o distanță de 50 de kilometri de primul incident, în localitatea Pianu, au apărut tasări periculoase. Toată vara se va circula pe un singur sens pe sectorul cu probleme.
„Pentru stabilizarea terenului se vor face 412 foraje cu un diametru de 1 metru şi 20 de centimetri şi cu o adâncime de 15 metri. În ele se va turna un amestec de ciment şi betonită”, relata Adela Mohanu, reporter Digi24.
Pe secţiunea de autostradă cu probleme se circulă de mai puţin de patru ani. Face parte din traseul Autostrăzii 1, la care prima săpătură s-a făcut în 1967. Lucrările între Bucureşti şi Piteşti au durat atunci şase ani.
„Ultima porţiune de autostradă a fost deschisă la finalul anului trecut şi se află pe tronsonul doi din Lugoj-Deva. Cei 15 kilometri fac legătura dintre localităţile Traian Vuia şi Marginea. Mai trebuie inauguraţi alţi 13 km din cei 28 cât are întreg lotul, însă acest lucru nu se va întâmpla decât în martie 2020”, relatează Caterina Ledrer, reporter Digi24.
În timp ce autorităţile de la noi spun că vor lansa anul acesta proiecte pentru 600 de kilometri de autostradă, ţările vecine au trecut deja la fapte. Deşi suprafaţa României este de două ori mai mare decât a Bulgariei şi aproape triplă în comparaţie cu Serbia, avem aproximativ acelaşi număr de kilometri de autostradă.
„S-a făcut un studiu şi pentru o viitoare autostradă între Pancevo şi Timişoara, care ar avea 130 km. În acest moment, în Serbia se poate circula pe 741 de km de autostradă”, spune jurnalistul Nemanija Stankovic de la Prva TV.
Comparaţia cu Ungaria este ruşinoasă: vecinii de la vest au de două ori mai mulţi kilometri de autostradă decât noi.
Beneficiile reţelei de autostrăzi s-au văzut imediat în economia Ungariei.
„Este binecunoscută construcţia fabricii Audi din oraşul Gyor, fabrica Lego de la Nyiregyhaza, fabrica Bosch de la Hatvan, respectiv cooperarea de ani de zile dintre Mercedes şi oraşul Kecskemet”, spune Boglarka Kiss, Agenţia pentru Infrastructură din Ungaria.
Şi autostrada care ar trebui să lege Braşovul de Budapesta este în constucţie. Tot la ei. Şoseaua de viteză va face legătura între Debrecen, al doilea oraş ca mărime din Ungaria, şi vama Borş.
La noi, lucrările stau blocate de 13 ani pe autostrada Braşov-Borş. Doar 52 de kilometri s-au construit din această autostradă, iar prejudiciul adus de constructor a fost calculat la jumătate de miliard de euro.
„Ceea ce s-a construit în România a fost expus intemperiilor mai mulţi ani astfel încât fierul beton a ruginit iar izolaţia structurilor ar trebui refăcută în mare parte”, relatează Bogdan Costea - reporter Digi24 Oradea.
SINCRON „Este greu de crezut că vom ajunge într-un viitor apropiat, 3,5 chiar 10 ani, la un număr de kilometri decent pentru o țară de mărimea României, atât din punctul de vedere al suprafeței, cât și al numărului de locuitori”, spune Ionut Ciurea - vicepreședinte și director executiv Asociația Pro.
România este pe locul 128 în lume într-un raport privind calitatea drumurilor, emis de Forumul Economic Mondial. Suntem depăşiţi de ţări precum Gabon, Ciad sau Zimbabwe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
