Anul acesta lucrurile au stat, aparent mai bine. Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2015 a crescut cu şapte procente faţă de anul trecut şi a sărit de 66%. Însă, dacă sunt luaţi în calcul toţi absolvenţii de liceul fără BAC din ultimii ani, prezenţa la examenul de anul acesta a fost de fapt una foarte mică.
Ceea ce înseamnă că, deşi rezultatele la BACALAUREAT 2015 au fost mai bune, de fapt, numărul tinerilor fără BAC continuă să crească.
Sesiunea de anul acesta a Bacalaureatului a adus cele mai bune rezultate de când au fost introduse camere de supraveghere în sălile de examen. Gradul de promovare a ajuns la 66,4%. „În primul rând printr-o pregătire mai serioasă a elevilor şi a profesorilor care s-au concentrat pe umplerea acelor goluri care au fost semnalate pe parcursul etapei de simulare”, a declarat Sorin Câmpeanu, ministrul Educaţiei.
Însă, privită în detaliu, situaţia continuă să fie una rea, iar gradul ridicat de promovare de anul acesta a fost dat şi de faptul că mulţi dintre elevii care au picat bacalaureatul anul trecut au renunţat să mai dea examenul încă o dată.
Înaintea sesiunii de anul acesta, 340.000 de absolvenţi de liceu nu reuşiseră să ia examenul de Bacalaureat în ultimii ani. Dintre ei, doar 25.000 s-au înscris la sesiunea de BAC 2015. S-au alăturat celor 144.000 de elevi care anul acesta au terminat clasa a XII-a.
Dacă 66,4% dintre cei înscrişi au luat examenul, înseamnă că 33,6, adică 56.000 l-au picat. Puse cap la cap, aceste cifre arată că numărul elevilor care nu au luat Bacalaureatul în ultimii ani a crescut după această sesiune de la 340.000 la 372.000. Pentru fiecare dintre aceşti tineri, statul a cheltuit aproximativ 500 de euro pe an.
În total cei 370.000 de tineri care nu au luat Bacalaureatul au primit educaţie în valoare de 2,2 miliarde de euro. Sunt bani despre care se poate spune că au fost cheltuiţi inutil. Mai ales cele 700 de milioane de euro cât a costat educaţia în cei patru ani de liceu.
Vina nu le aparţine doar elevilor. Sistemul de învăţământ din România continuă să fie fie unul haotic. Este bazat pe o programă învechită. Nici profesorii cu salariile lor mici nu sunt din cale afară de motivaţi. Şi cu toate că cele două miliarde de euro cheltuite de stat cu elevii care au picat BAC-ul pot părea o sumă mare, de fapt, banii alocaţi cu învăţământul sunt puţini în România comparativ cu alte ţări.
La un învăţământ low-cost şi rezultatele sunt pe măsură. Iar unul dintre rezultate este apariţia unei generaţii pierdute. O diplomă de liceu, neînsoţită de o diplomă de Bacalaureat nu are o valoare prea mare. O alternativă mai bună pentru tinerii care au picat BAC-ul putea fi înscrierea la o şcoală de meserii. Însă învăţământul profesional a început să fie încurajat în România abia în momentul în care promovarea examenului de bacalaureat s-a prăbuşit.