Aviz pozitiv de la CSM pentru legea graţierii

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu amendamente, proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse. Anunţul a fost făcut de Mariana Ghena, preşedinta CSM. informează Agerpres.

„Proiectul a fost avizat de către CSM cu observații. Vizează corelarea cu niște dispoziții ale Codului penal privind regimul sancționatoriu. De asemenea, vizau împrejurarea de a se avea în vedere că și minorii sunt supuși unor măsuri educative și trebuie avute în vedere și acest tip de sancțiuni. De asemenea, diminuarea limitelor de pedeapsă”, a precizat Mariana Ghena la finalul şedinţei CSM.

Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare și proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse.

Direcția legislație, documentare și contencios a CSM a emis un punct de vedere în care apreciază că grațierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială. „Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, se arată în documentul postat pe site-ul CSM vineri.

Autorii analizei consideră că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situațiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârșit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea și siguranța publică. „Subliniem și faptul că, față de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, pedepsele aplicate în temeiul acestuia pot fi mai mici față de cele aplicate în baza Codului penal din 1968 pentru fapte de gravitate similară, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare cu executare pentru un infractor <<primar>> este consecința săvârșirii unei fapte grave”, se mai menționează în document.

Referitor la grațierea parțială, specialiștii CSM apreciază că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum grațierea în întregime.

O altă observație se referă la incidența măsurii grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat. „Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziție referitoare la efectele grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Or, în temeiul Codului penal anterior, grațierea producea efecte și cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiționat. (...) Lipsa oricărei dispoziții în cuprinsul actului normativ privind incidența grațierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiționat sau sub supraveghere este de natură să genereze situații profund discriminatorii, soluția adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcție de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deși nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură”, se mai arată în punctul de vedere.

Se propune și schimbarea titlului proiectului de act normativ din „Lege pentru grațierea unor pedepse” în „Lege pentru grațierea unor pedepse și măsuri educative privative de libertate”, în condițiile în care se propune nu doar grațierea unor pedepse, ci și înlăturarea unei alte sancțiuni de drept penal, și anume măsurile educative privative de libertate cu o durată de maxim 5 ani.