Drumul banilor (2): Cum acoperă neregulile Agenția Națională a Medicamentului. Ministerul Sănătății, nepăsător
Nicolae Fotin, preşedintele ANM - FOTO Agerpres
Potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 194/2015 privind aprobarea Normelor pentru evaluarea și avizarea publicității la medicamentele de uz uman, pentru anul 2015 informațiile transmise ANMDM de producătorii de medicamente trebuiau publicate pe site-ul Agenției, dar și pe cele ale companiilor și ale beneficiarilor (medici, farmaciști, asistenți, asociații profesionale - n.r.) până pe 30 septembrie 2015. Dacă multe dintre companii au preferat doar să trimită ANMDM, fără să publice informațiile și pe site-urile proprii (unele firme nici măcar nu au site-uri pentru România), Agenția a acționat, la rândul său, într-un mod cel puțin straniu.
În primul rând, a avut grijă să publice miile de pagini cu tabele și cifre într-un loc bine „ascuns” de pe propriul site, fără a semnaliza într-un mod vizibil, eventual pe prima pagină, publicarea listelor. Apoi, tabelele au fost publicate astfel încât să fie îngreunată salvarea lor și prelucrarea datelor. Nu în ultimul rând, nicăieri nu a fost precizată vreo dată a publicării, respectiv actualizării informațiilor. Lucru care a înlesnit, evident, modificarea în mod repetat a situațiilor deja publicate, modificări operate cel mai probabil la solicitarea companiilor farma.
Modul în care ANMDM a acţionat în acest caz nu este însă o noutate în ceea ce priveşte tratarea de către instituţiile statului a informaţiilor destinate publicului larg. "Există nenumărate mecanisme pe care instituțiile și autoritățile publice le aplică, o parte din ele din neștiință, o parte din ele cu foarte bună știință, pentru ocultarea informației care ar trebui să fie publică. (...) Un mecanism este ascunsul informației la vedere. Practic, informația este pusă pe site, dar nu este ușor accesabilă", a explicat, pentru digi24.ro, Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent.
Sponsorizările Pfizer și Ferring
Cu ajutorul unor specialiști, digi24.ro a salvat în data de 10 decembrie 2015 formularele publicate pe site-ul ANMDM privind fondurile pe care companiile farma care activează în România le-au investit, într-o formă sau alta, în profesioniștii din domeniul sănătății. Era vorba de 88 de firme care aveau pe listele de „clienți” medici, farmaciști, asistenți sau asociații profesionale (au fost lăsați deoparte doi-trei jucători mici, care au făcut doar donații unor asociații și fundații umanitare). În 16 februarie 2016, adică la o zi după ce digi24.ro a adresat o serie de întrebări conducerii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, dar și companiilor, au apărut modificări semnificative în listele publicate.
În primul rând, pe site-ul ANMDM au apărut și situațiile Pfizer România și Ferring Pharmaceuticals România. În cazul primeia, care se definește pe site-ul propriu drept „compania biofarmaceutică numărul 1 în lume”, suma plătită în 2014 nu doar că nu este de neglijat, dar plasează compania pe primul loc în topul firmelor care au plătit bani frumoși medicilor, farmaciștilor, asociațiilor profesionale și spitalelor: 15,34 milioane lei.
La întrebările referitoare la motivul pentru care situația Pfizer nu a fost publică de la început, digi24.ro nu a primit un răspuns lămuritor de la reprezentanții companiei. „Compania Pfizer România S.R.L a efectuat raportarea completă către ANMDM, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv utilizând formularul prevăzut de legislație. Dincolo de confirmarea că Pfizer
România S.R.L a trimis raportarea în termenul stipulat de Ordinul Ministrului Sănătății nr. 194/2015, nu suntem în măsură să vă răspundem care au fost motivele pentru care publicarea de către ANMDM a datelor raportate a fost efectuată la data de publicare menționată”, a fost răspunsul primit de la Pfizer România.
De apreciat totuși că, pe site-ul dedicat României, gigantul farma cu sediul în New York își încredințează vizitatorii că Pfizer consideră procesul de transparentizare introdus în 2014 drept „unul benefic pentru pacienți, pentru mediul de afaceri și pentru sistemul de sănătate românesc” și că va colabora îndeaproape cu autoritățile române pentru „implementarea eficientă a acestuia”.
A doua companie, Ferring Pharmaceuticals, cu sediul în Elveția, are un număr mai redus de beneficiari și, implicit o sumă mai mică. Nici această firmă nu și-a publicat raportările pe site-ul dedicat României, neavând nici măcar creată rubrica „Transparență”. Până la momentul publicării textului, reprezentanții Ferring Pharmaceuticals România nu au răspuns întrebărilor digi24.ro.
Investigatorii Servier, eliminați din liste
Peste 1.100 poziții s-au „pierdut” pe drum între momentul 10 decembrie (dată la care Digi 24 a consultat pentru prima dată tabelele) și mijlocul lunii februarie 2016. Mai precis, 1.144 poziții, toate având în comun un lucru: la rubrica „Descrierea activității” apărea „Serv investigator”. Sumele plătite pentru acest serviciu variau între 34 și 13.500 lei.
Câteva săptămâni, reprezentanţii Servier Pharma au refuzat dialogul cu reporterii digi24.ro. Într-un final, ne-au comunicat, prin e-mail, că dispariția celor peste o mie de poziții se datorează unei rectificări, pe care compania ar fi trimis-o Agenției Naționale a Medicamentului încă din vara anului 2015. Modificările, susţine compania, nu ar fi fost operate în sistem până la sfârșitul anului trecut. Niciun cuvânt însă despre ce presupunea munca de „investigator".
În lipsa unor lămuriri din partea Servier Pharma, este greu de spus cu exactitate ce presupunea activitatea de "Serv investigator". Totuşi, în urma discuţiilor cu unii dintre medicii "dispăruţi" din liste, s-a conturat concluzia că este vorba de implicarea în studii clinice.
Prof. dr. Carmen Ginghină, şef secţie Cardiologie III la Institutul Clinic Fundeni, a explicat că, în cazul său, au fost studii clinice desfăşurate în secţia pe care o conduce. Au participat la studii, potrivit acesteia, toţi medicii din subordinea sa. Întrebată despre rolul unor astfel de studii clinice pe un medicamente existent pe piaţă, Ginghină a răspuns: "Îi întăreşte puterea în piaţă".
Potrivit legii privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006), în cazul desfășurării pe teritoriul României de studii clinice neautorizate de ANMDM sau în cazul desfășurării de studii clinice în unități care nu sunt autorizate de Ministerul Sănătății în acest scop, amenda aplicată investigatorului este cuprinsă între 10.000 și 30.000 lei, iar studiul se suspendă.
În plus, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a precizat că nedeclararea sau declararea parţială a informaţiilor legate de studii clinice s-ar putea înscrie în aria răspunderii penale.
Apar noi nume
Față de prima variantă a listelor publicate de ANMDM, au apărut modificări și la alte firme.
* Berlin-Chemie A. Menarini SRL și-a amintit, de exemplu, că la cele 3.759 de poziții inițiale mai are de adăugat cinci. Beneficiari sunt doi medici, Colegiul Farmaciștilor din România, Asociația medicilor de familie „Tomis” Constanța și Societatea de ORL și Chirurgie Cervico-Facială, iar plățile au fost făcute, în general, prin agenții.
* Bayer România și-a completat și ea listele, adăugând numele unui medic din București. Corecția apare însă doar pe site-ul companiei, într-un document intitulat „Revenire Raportare Bayer SRL (3)”.
* Baxter Healthcare SRL s-a decis să adauge și o rubrica de total general la cele 192 de poziții prezentate.
Ce spune conducerea Agenției Naţionale a Medicamentului
Contactată pentru a lămuri problema modificării raportărilor publicate, dar și alte aspecte ce țin de o eventuală incompatibilitate legală și/sau morală în care s-ar plasa medicii, farmaciștii și asociațiile profesionale prin acceptarea de sponsorizări și plata diferitelor cheltuieli de către producătorii de medicamente, conducerea ANMDM s-a arătat deosebit de zgârcită în explicații.
Președintele Agenției, Nicolae Fotin, nu a reușit să explice jurnaliștilor digi24.ro cum a fost posibil ca listele cu sponsorizările pe 2014, aflate pe site-ul instituţiei, să fie modificate cu mult după termenul-limită la care documentele trebuiau postate, adică 30 septembrie 2015. În prima fază, șeful ANMDM a invocat probleme de sistem, după care a spus că nu este la curent cu aspectele sesizate, dar că va reveni cu un e-mail pe această temă. Ulterior, Fotin a admis că schimbări de genul celor prezentate mai sus nu puteau fi făcute decât din interiorul instituţiei pe care o conduce, dar nu şi fără acordul său. „Din data de 30 septembrie 2015, nici o modificare nu se face fără acordul meu scris”, ne-a declarat preşedintele ANMDM.
De reţinut că Fotin a refuzat o întâlnire cu jurnaliştii digi24.ro şi nici lămuririle promise pe e-mail nu au mai fost livrate.
Purtătorul de cuvânt al ANMDM nu a reuşit nici el să clarifice problema modificărilor de pe site. "Deci, eu nu pot să vă spun decât că lucrurile s-au rezolvat la noi în conformitate cu legea. Deci, au fost postate când au fost primite, când au fost colectate și sunt vizibile", a declarat Anca Crupariu. Întrebată dacă, după postare, informaţiile au fost modificate, aceasta a răspuns: "Nu, nu au suferit modificări".
Ministerul Sănătății pasează problema
Întrebări despre modul în care sunt modificate din mers datele publice de pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale au fost adresate de digi24.ro și Ministerul Sănătății, instituție în subordinea căreia este ANMDM. Răspunsul Ministerului? „Având în vedere solicitarea dumneavoastră, vă recomandăm să vă adresați Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, instituție competentă în formularea unui răspuns”.
Motto-ul companiilor: „A fost respectată legislația în vigoare”
Jurnaliștii digi24.ro au contactat telefonic și, ulterior, prin e-mail peste 80 de companii din totalul de 90 care au sponsorizat și/sau au acoperit diferite cheltuieli ale profesioniștilor din domeniul sănătății. Întrebările adresate au vizat atât forma raportărilor (lipsa unui total sau a numerotării pozițiilor din tabele), cât și fondul (ce înseamnă mai precis formulările generale trecute la „descrierea activității”, care sunt criteriile de selectare a cadrelor medicale beneficiare, dar și ce obligații au acestea în schimbul sumelor primite). În majoritatea lor, puținele răspunsuri primite au fost deosebit de sumare.
Click pentru a consulta răspunsurile firmelor de medicamente.
În loc de concluzii
Unele companii susțin că medicii nu au obligații în schimbul sponsorizărilor primite sau al sumelor ce le sunt plătite pentru prestarea diferitelor activități. Altele admit că medicii au o „responsabilitate”, dar că aceasta este prevăzută în contractul care se încheie între ei și firmă. În fine, lipsa incompatibilității este susținută fie prin simpla declarare a colaborării, fie prin situația materială precară care ar împiedica cadrele medicale să se perfecționeze continuu.
Digi24.ro va analiza în detaliu și va demonta această afirmație în materialul următor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
