Profesorul Ostin Mungiu, tatăl regizorului Cristian Mungiu, este o somitate a lumii medicale româneşti. De aproape 50 de ani alină durerea bolnavilor. Se ocupă cu studiul şi terapia durerii, iar datorită lui această disciplină se învaţă la facultăţile de medicină din ţară. Profesorul conduce de mai bine de 20 de ani laboratorul central de testare a medicamentelor din cadrul Centrului de Studiu şi Terapie a Durerii din Iaşi. Aici se testează substanţele care intră în componenţa medicamentelor.
„Medicamentele pot fi rezultatul a două acţiuni: descoperire. S-a descoperit că în opiu este morfină. Deci aceea a fost o descoperire. Sau invenţie. Invenţie e când facem o descoperire care nu este în natură”, spune profesorul Ostin Mungiu.
„De ce mă ocup de durere? Mă ocup de durere pentru că... de la început aş vrea să va spun că în România există multă durere insuficient sau prost tratată. Deşi se vorbeşte din vârful buzelor de binele pacientului, foarte mulţi pacienţi nu au parte de acest bine care ar fi alinarea durerii”, a adăugat profesorul Mungiu.
Ostin Mungiu este cel care a introdus termenul de „algeziologie” în limba română, iar mai apoi aceasta a devenit şi disciplină de studiu la facultatea de medicină din Iaşi. Asta pentru că prea puţini medici sunt preocupaţi de tratarea durerii.
Pentru a-i face pe doctori să conştientizeze cât de important este să trateze durerea unui pacient, profesorul Mungiu a coordonat în anul 2002 singurul Tratat de Algeziologie din România, iar în 2005 a elaborat Legea opioizilor în scopuri medicale. Mai exact, a reglementat folosirea morfinei. Printre teste, conferinţe în toată lumea şi cursuri la facultate, profesorul Ostin Mungiu îşi face timp şi pentru pacienţi.
Profesorul Mungiu spune că „trebuie să abordezi pacientul cu gândul că aceeaşi suferinţă s-ar putea să o ai şi tu. Ăsta e singurul gând care creează o punte şi există oameni care vibrează în felul ăsta şi eu sunt unul din ei. Eu resimt în corpul meu suferinţa celui care iese în faţa mea, o resimt fizic.”
Profesorul Mungiu se mândreşte cu miile de elevi pe care i-a învăţat meserie, dar mai ales cu cei doi copii, Alina Pippidi şi Cristian Mungiu.
„Ca părinte sunt fericit, ăsta e cuvântul, împlinit este prea puţin, ca bunic, nu mai spun că bunicesc cu mare plăcere şi în rest ce să îmi doresc mai mult... Atât a vrut Dumnezeu să mă ţină pe picioare, să fiu de folos. Sunt fericit când pacienții îmi scriu scrisori de mulţumire”, spune el.
Profesorul Ostin Mungiu se descrie ca fiind un bătrân de viitor. În ciuda vârstei, are în plan o mulţime de proiecte, toate în slujba oamenilor.