15 octombrie 1922 | Sărbătoarea României Mari
Cea mai frumoasă zi a Coroanei de Oţel a fost 15 octombrie 1922. Atunci au fost încoronaţi, la Alba Iulia, regele Ferdinand Întregitorul şi Regina Maria drept suverani ai României Mari. Cei doi deveniseră rege şi regină în octombrie 1916, când s-a stins regele Carol I.
Imediat după recunoaşterea la 4 iunie 1920 a Unirii Transilvaniei cu România prin tratatul de la Trianon/ Paris, guvernul Averescu a instituit o comisie însărcinată cu organizarea încoronării la Alba Iulia. Această comisie superviza lucrările pentru ridicarea Catedralei Unirii şi se ocupa şi de protocolul propriu-zis al Încononării. Locul ales pentru catedrală este cel în care se aflase, cu secole în urmă, Mitropolia Transilvaniei, refăcută de Mihai ViteazuL în 1597. Piatra de temelie a fost pusă în martie 1921, fundaţia era gata în aprilie, iar pe 8 septembrie, de Sfânta Maria, a fost montată crucea de pe turlă.
Printr-un ritual fastuos, România se pregătea să-şi arate statutul de stat învingător în război, o adevărată putere regională.
Diana Mandache, istoric: A fost constituită o comisie sub preşedinţia generalului Coandă. A încercat să atragă personalități capabile să organizeze programul, pregătirea oraşelor prin decorarea în mod special a oraşului Alba Iulia și a Capitalei și a organizării ceremonialului în sine. Au avut un rol esential arhitecţii Victor Stefănescu, Petre Antonescu, pictorii Costin Petrescu sau Artur Verona. Această comisie ţinea acum și de chestiunile economice. Preferau să achiziţioneze materiale pentru decorarea orașelor din Viena și Praga, unde erau mult mai ieftine decât la Bucureşti.
În privinţa atmosferei de la Încoronare, Regina Maria s-a inspirat în bună măsură din protocolul Casei Regale britanice, din care provenea. Legaţia română de la Londra a făcut o documentare minuţioasă asupra celei mai recente ceremonii de încoronare, cea din 1911, a vărului reginei Maria, George al V-lea. Regina României a recreat acest protocol aşa încât să se potrivescă României. Reamenajarea castelului Bran, dăruit de primăria Braşov după Unire, fusese un bun exerciţiu. Maria dorea ca elementele româneşti medievale să domine ambianţa Încoronării. De aceea nu a preluat coroana cu care regina Elisabeta a devenit regină în 1881, ci a dorit o coroană proprie. Statul român i-a oferit una împodobită cu rubine, smaralde, dar mai ales turcoaze. O adevărată coroană albastră.
Coroana Reginei Maria, coroana Unirii, a fost desenată de pictorul Costin Petrescu, după ideile reginei. Este acelaşi pictor care va realiza mai târziu fresca de la Ateneul Român. Coroana este făcută din 1,8 kg aur transilvan, dar este realitată de casa Falize de la Paris contra 64 de mii de franci. Este împodobită cu pietre semipreţioase pentru aerul lor medieval. Dar ceea ce face coroana Reginei Maria absolut remarcabilă este stilul ei bizantin dată de cele două pandantive laterale. Sursă de inspiraţie au fost vechile fresce în care apare imaginea Despinei Doamna, soţia lui Neagoe Basarab.
Protocolul Încoronării de la Alba Iulia a început la 9.30 dimineaţa, cu o liturghie şi un Te Deum. Toţi oaspeţii români şi străini erau îmbrăcaţi în ţinută de mare ceremonie. Coroanele, sfinţite în biserică de Mitropolitul Primat, au fost apoi duse sub un imens baldachin, unde a avut loc ceremonia propriu-zisă. Preşedintele Senatului, Mihail Pherekide, i-a oferit regelui Ferdinand Coroana de Oţel. Era coroana primului rege al dinastiei, Carol I, simbol al Independenţei. Ferdinand I Întregitorul şi-a pus singur coroana pe cap, după ritualul bizantin. Apoi preşedintele Camerei Deputaţilor, Mihail Orleanu, i-a înmânat regelui Coroana albastră, iar regele a încoronat-o pe regina Maria.
Diana Mandache, istoric: Mantia reginei a fost făcută în România. Blazoanele cusute pe mantie au fost comandate în Lyon. Mantia regelui, la Azilul Elena Doamna și finisată la Paris. Sunt simboluri fundamentale, parte a regaliei, obiecte purtate la ceremonialul încoronării: coroana de oţel purtată și de Carol I și coroana purtată de Maria, la care se adăugau aceste două mantii.
Odată încheiată Încoronarea, s-au auzit 101 lovituri de tun; a urmat zborul demonstrativ al aviaţiei. Începea sărbătoarea populară pe străzile vechii cetăţi. Seara, după o selecţie drastică, a avut loc marele dineu regal cu numai 350 de invitaţi. Încoronarea regilor României a fost cea mai amplă şi mai frumoasă ceremonie a vremii în Balcani.
Comunismul, apoi agitaţia tranziţiei au şters mare parte din amintirea acestui moment strălucitor. Dar, indiferent de regim şi de priorităţi, Coroana de Oţel şi Coroana albastră a reginei Maria spun oricui vrea să afle povestea unui adevărat proiect de ţară - România Felix.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
