Pașaport Diplomatic
prezentat de Cristina Cileacu
Anul 2016 va rămâne probabil în istorie drept cel în care s-au produs schimbări mari ale raporturilor de influenţă din lume. Rusia este mai nou la butoane în Orientul Mijlociu şi vrea să câştige cât mai mult teren ideologic şi în Europa. Instituţiile care reprezentau pilonii de stabilitate la nivel mondial arată ca şi cum ar fi în derivă, pentru că liderii lor nu mai au aceeaşi forţă. Dar, dacă schimbăm perspectiva din care facem analiza, realizăm că situaţiile, chiar dacă se schimbă, sunt încă sub control.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, face în exclusivitate, într-un interviu pe care ni l-a acordat, un bilanţ al anului care se încheie. „Mesajul principal pentru 2017 este să fim pregătiți pentru neprevăzut și să fim gata să reacționăm rapid dacă este nevoie. Când lucrurile se întâmplă și apar crize, să fim capabili să ne adaptăm și să răspundem într-o manieră măsurată și mai responsabilă”, spune acesta.
Balazs Barabas: Domnule secretar general vă mulțumim pentru acest interviu în exclusivitate pentru emisiunea „Pașaport diplomatic" de la Digi24. Să începem cu anul 2016, care a oferit printre cele mai mari provocări din ultimii zeci de ani, în ceea ce privește politica externă și agenda de securitate. Care au fost încercările cele mai mari pentru NATO în acest an?
Jens Stoltenberg: Încercarea cea mai mare pentru NATO a fost summitul de la Varșovia, din iulie, unde am luat decizii foarte importante legate de modalitățile prin care să răspundem provocărilor tot mai pretențioase legate de mediul de securitate. Am decis să ne creștem prezența pe flancul estic al Alianței, cu mai multe trupe NATO, cu mai multe exerciții. De asemenea, am decis să luăm măsuri legate de lupta împotriva ISIL (ISIS – n.r.), să luptăm împotriva terorismului, prin susținerea directă pentru coaliția care luptă cu ISIL în Irak și Siria. Și de asemenea, am decis să ne întărim cooperarea cu Uniunea Europeană. Deci, am luat decizii importante și am arătat că atunci când lumea se schimbă, la fel face și NATO și va continua să se ocupe de apărare și să se asigure că toți aliații noștri sunt în siguranță.
Balazs Barabas: România şi Marea Neagră reprezintă graniţa de est a NATO şi a UE. Cum va trebui apărată Marea Neagră şi care trebuie să fie rolul României în această privinţă?
Jens Stoltenberg: În primul rând, sarcina centrală şi principiul central al NATO sunt unitatea şi protecţia reciprocă, pe baza ideii că dacă un aliat este atacat, atunci este considerat atac împotriva întregii alianţe. Este ceea ce numim apărare colectivă şi a funcţionat foarte bine în cei aproape 70 de ani care au trecut. Prin forţa şi unitatea noastră, prin faptul că trimitem un semnal clar că ne apărăm reciproc, am asigurat într-o măsură suficientă descurajarea tuturor inamicilor potenţiali şi am menţinut pacea în Europa. În ce priveşte regiunea Mării Negre în mod special, am decis să mărim şi să ne întărim prezenţa în sud-estul Alianţei şi în România, mai ales printr-o brigadă sub conducerea României. Dar şi alţi aliaţi contribuie cu forţe militare. Statele Unite, Germania şi alte ţări au anunţat că vor participa la această brigadă, care va avea un caracter multinaţional şi astfel va transmite un mesaj de unitate a Alianţei, pe lângă prezenţa noastră în sud-est. În plus, analizăm posibilităţile de a ne asigura prezenţa deasupra Mării Negre, prin forţe aeriene şi navale. Avem aceste discuţii şi le centrăm pe statele riverane ca România, Bulgaria şi Turcia. Salutăm faptul că NATO şi aliaţii săi din jurul Mării Negre analizează împreună posibilităţile de a asigura prezenţa în regiunea Mării Negre.
Balazs Barabas: Președintele Putin face rar amenințări directe în declarațiile sale, în diferite contexte. Dar a amenințat România în ceea ce privește sistemul antirachetă de la Deveselu. Are NATO informații legat de posibile represalii plănuite de Rusia?
Jens Stoltenberg: Nu vedem nicio amenințare iminentă împotriva niciunui aliat NATO și deci nici împotriva României. Vedem însă o creștere a capacităților militare rusești, mai ales în Crimeea, unde vedem o creștere serioasă a capacităților militare. Și acesta este și motivul pentru care NATO răspunde, parțial cu o prezență mai accentuată a forțelor noastre, dar și cu stabilirea de cartiere generale mai mici, inclusiv în România, care pot planifica și organiza exerciții și pot fi o legătură bună între forțele naționale românești și potențialele întăriri care vin din partea NATO, dacă este nevoie de ele.
De asemenea, am triplat capacitatea de răspuns a NATO și putem trimite forțe rapid, dacă avem vreo situație care cere acest lucru. Deci, am văzut o creștere a capacităților militare rusești, am văzut un discurs mai agresiv și toate acestea ne-au forțat să răspundem, dar răspundem într-o manieră măsurată, defensivă și bine proporționată, pentru că nu dorim o escaladare a situației, în continuare dorim o relație mai constructivă și mai cooperantă cu Rusia, deci trebuie să facem lucrurile într-o manieră mai echilibrată și exact asta facem.
Balazs Barabas: Pe de altă parte NATO și dvs personal ați spus de mai multe ori că NATO nu va accepta anexarea Crimeei de către Rusia. Ce poate face NATO în legătură cu acest fapt?
Jens Stoltenberg: Cel mai important lucru pe care l-am făcut a fost să trimitem un semnal foarte clar că suntem gata și suntem capabili să apărăm orice aliat NATO, dacă vedem orice fapt asemănător care s-ar putea întâmpla unui aliat NATO. Și exact acesta este motivul pentru care după anexarea ilegală a Crimeii, NATO a răspuns prin creșterea forțelor sale de intervenție rapidă, prin intensificarea prezenței NATO pe flancul estic al Alianței, dar și prin faptul că facem mai multe exerciții și legăm mai bine forțele naționale cu posibilele întăriri de trupe din partea NATO. De asemenea, ne bucură faptul că SUA au decis, prin bugetul lor nou, să-și crească prezența în Europa. Noi continuăm să susținem Ucraina și vom continua să oferim atât sprijin politic, cât și sprijin practic pentru Ucraina. Aliații NATO pregătesc trupele ucrainene, noi oferim ajutor pentru întârirea instituțiilor, pentru întărirea capacităților de apărare în cazul atacurilor de tip cyber, deci NATO continuă să ofere sprijin puternic și practic pentru Ucraina.
Balazs Barabas: Nu este acesta un cerc vicios, în care NATO sprijină Ucraina, lucru care face ca Rusia să se simtă amenințată și astfel animozitatea dintre cele două părți devine tot mai puternică.
Jens Stoltenberg: Fără îndoială că ceea ce face NATO este de natură defensivă și nu facem niciun fel de amenințare la adresa niciunei țări. Și prezența crescută a NATO pe flancul estic al Alianței a fost ceva ce am decis și s-a întâmplat după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și după destabilizarea continuă din estul Ucrainei, susținută de Rusia. Dar ne concentrăm atenția asupra modalităților prin care putem reacționa ferm, predictibil și credibil fără a escalada situația și acesta este și motivul pentru care ne măsurăm bine răspunsurile și de asemenea, motivul pentru care, de în cazul Ucrainei continuăm să lucrăm pentru dialog cu Rusia și continuăm să susținem eforturile de implementare ale acordului de la Minsk, avem nevoie de un acord de încetare a focului, avem unul, dar trebuie să fie respectat, avem nevoie de acces total pentru observatorii internaționali care să poată monitoriza și să se asigure că acordul de încetare a focului este implementat și mai avem nevoie de retragerea armamentului greu de pe linia frontului. Iar NATO și aliații susțin implementarea acordurilor de la Minsk și în mod special aliații noștri Germania și Franța, care au roluri cheie în aceste eforturi.
Balazs Barabas: Războiul cibernetic se intensifică în Europa și în spațiul transatlantic. Se pregătește NATO pentru acest tip de război?
Jens Stoltenberg: Amenințările cyber, trebuie să înțelegem asta, devin o parte tot mai importantă a oricărui potențial conflict. Iar atacurile cibernetice nu sunt ceva posibil doar în viitor, atacurile cyber se întâmplă aproape în fiecare zi și vedem tot mai multe rapoarte despre state care sunt în spatele diferitelor atacuri îndreptate împotriva diferiților aliați NATO. Am văzut rapoarte din partea țărilor baltice, am văzut rapoarte din partea Germaniei și desigur, am văzut rapoartele SUA și ale altor țări. Deci acesta este motivul pentru care am intensificat efortul nostru de a ne întări capacitatea de apărare cibernetică. Am luat o decizie la ultimul nostru summit să stabilim zona cyber ca un domeniu operațional, acest lucru înseamnă că acum avem aer, mare, uscat și cyber, ca domenii operaționale militare. Iar acest lucru ne va întări eforturile de coordonare, ne vor întări capacitatea de apărare cibernetică, atât prin construirea propriei noastre rețele de apărare cibernetică, lucru foarte important, în special în teatre de operațiuni precum cele din Afghanistan sau Kosovo, dar și să ajutăm aliații să își apere propriile sisteme, să împartă bunele practici, să cerceteze mai mult și dacă este nevoie, putem trimite echipe mici să apere rețelele cibernetice ale aliaților. Deci chiar facem pași în acest domeniu, pentru că cyber este tot mai important în contextul de securitate.
Balazs Barabas: Ați menționat Ucraina, dar sunt mai multe conflicte în lume: Yemen, Libia, bineînțeles Siria. Care sunt predicțiile pentru 2017, ce se va întâmpla acolo? Se vor adânci conflictele, se vor liniști?
Jens Stoltenberg: Cred că am învățat, mai ales pe parcursul ultimilor ani, că lumea a devenit tot mai imprevizibilă, mai instabilă și de aceea este mai dificil să facem previziuni. Dar acest lucru înseamnă că a devenit mai important să fim pregătiți pentru neprevăzut, că starea de pregătire este mai ridicată și că avem instituții mai puternice, alianțe mai puternice. Deci când lucrurile se întâmplă și apar crize, suntem capabili să ne adaptăm și să răspundem într-o manieră mai măsurată și mai responsabilă. Deci, mesajul principal pentru 2017 este să fim pregătiți pentru neprevăzut și să fim gata să reacționăm rapid dacă este nevoie. Pentru NATO este important că nu suntem mereu răspunsul pentru toate problemele. Trebuie să lucrăm cu ONU, cu UE, cu Uniunea Statelor Africane și cu multe alte state din lume. Dar uneori NATO poate juca un rol cheie, de pildă în lupta împotriva terorismului, noi putem avea acest rol important, așa cum lucrăm de pildă în Afghanistan cu trupele românești și sprijinul românesc, cum facem în lupta împotriva ISIL, susținem coaliția care luptă cu ISIL și de asemenea prin parteneriatele noastre cu țările din Orientul Mijlociu, pe care le ajutăm să își întărească apărarea și capacitățile, să se stabilizeze în lupta împotriva terorismului. Vom continua să facem aceste lucruri. Dacă facem trupele locale să își stabilizeze propriile țări, acesta este ceva mai bun decât să trimitem propriile noastre forțe să lupte în războaiele altora. Deci, întărirea capacităților locale este probabil arma cea mai eficientă de lucru în lupta împotriva terorismului.
Balazs Barabas: Președintele ales Donald Trump minimalizează amenințarea care este Rusia pentru țările din vest. Și sunt informații că ar vrea, de asemenea, să schimbe secretarul general adjunct al NATO. Cum faceți față acestei situații?
Jens Stoltenberg: Am discutat la telefon acum câteva săptămâni cu președintele ales Donald Trump și a fost o conversație foarte bună. Președintele ales Trump și-a exprimat susținerea puternică pentru NATO, pentru angajamentele SUA pentru securitatea Europei, pentru garanțiile de securitate și a cerut de asemenea o creștere a cheltuielilor de apărare în Europa, pentru că avem nevoie de o împărțire mai echilibrată a poverii financiare în cadrul Alianței și în acest context apreciez mult creșterea cheltuielilor de apărare ale României și faptul că România va atinge curând limita de 2% din PIB pentru apărare. Deci a fost o conversație foarte bună. Chestiunea legată de adjunctul meu nu a fost deloc menționată în cadrul acestei conversații, dar nu au fost cereri din partea echipei care asigură tranziția (echipa lui D. Trump - n.r.) legate de adjunctul meu și ea are susținerea mea completă, face o treabă bună. În plus, ea nu a fost numită de o anume țară, a fost numită de mine ca adjunct al meu, pe baza meritelor și în funcție de competențe și are susținerea și încrederea mea deplină.
Balazs Barabas: Și are și cunoștințe foarte bune despre Rusia.
Jens Stoltenberg: Absolut și acesta este un mare avantaj, faptul că știe Rusia atât de bine și a dovedit că are experiență în a discuta și negocia cu rușii, dar și în a găsi soluții, pentru că scopul nostru nu este să izolăm Rusia, ci avem în vedere relații mai constructive cu Rusia. Rusia va fi acolo, va continua să fie vecinul nostru cel mai mare și trebuie continuăm să vorbim cu ei, să limităm situații și să evităm un nou război rece și de aceea rolul secretarului general adjunct este excelent pentru că ea are o experiență mare în lucrul cu rușii, mai ales în ceea ce privește chestiunile de control ale armamentelor.
Balazs Barabas: Să încheiem discuția noastră pe acest ton optimist. Dle Secretar General vă mulțumim pentru acest interviu în exclusivitate pentru Digi24.
Jens Stoltenberg: Vă mulţumesc şi eu.
Sursa: Digi24
„Mesajul principal pentru 2017 este să fim pregătiți pentru neprevăzut și să fim gata să reacționăm rapid dacă este nevoie", spune Jens Stoltenberg într-un interviu pentru emisiunea Pasaport Diplomatic.
