24 Minute
Un caz răsunător, suspect de plagiat, este cel al omului de afaceri George Copos, care e urmărit penal pentru că ar fi copiat cartea care i-a scurtat o lună din pedeapsă.
„Comisia de etică a Universtății București a emis un punct de vedere anul trecut în care a constatat pe baza a trei referate cerute de comisie că este vorba de un plagiat subtil în cazul lucrării științifice semnate de George Copos. La vremea aceea Universitatea din București a luat poziție față de mecanismul legal care prevedea eliberarea condiționată cu 30 de zile a deținuților care realizează și publică lucrări științifice fiind în detenție. La ora actuală , efectul interdicției de eliberarare condiționată este suspendat până în septembrie.”
Întrebat câți membri sunt într-o comisie care analizează o lucrare suspectă de plagiat și ce se întâmplă dacă nu există unanimitate în decizii, seful comisiei de etică a spus că „comisia de etică a unei univerșități este o structură colegială. Noi nu suntem angajații comisiei, suntem cadre didactice și conform legii educației și normativelor universitare, membrii sunt propuși de noul rector ales . Voturile se iau prin consens. Câteodată, când e vorba de cazuri dificile precum cel al lui George Copos, comisia cere referate externe. Nu poți să-ți dai seama dacă e vorba de un plagiat sau nu până când nu confrunți cu lucrările sursă.
„Lucrarea sursă este o lucrare de dizertație, aici este particularitatea acestui caz. Această lucrare a domnului Parfene nu a fost publicată dar într-un fel a ajuns la fostul coordonator care este și cel care i-a dat recomandarea lui Copos privind capacitatea de a realiza lucrări științifice.”
Marian Popescu declară că îi este neclar modul în care Parchetul va expertiza plagiatul, deoarece doar mediul academic și de cercetare poate face expertiza privind speța plagiatului.
„Cine nu știe ce înseamnă să lucrezi un articol științific, nu mai spun o carte, poate să creadă că penitenciarul, celula, este un mediu favorabil cercetării științifice, dar e ridicol. Închisoarea, detenția , nu este un spațiu favorabil pentru așa ceva. Dacă se intenționează să se dea această posibilitate detinuților, să realizeze lucrări științifice, ar trebui să fie creat și mediul optim pentru așa ceva.”
Victor Ponta, primul verdict de plagiat
„Universitatea din București a trimis analiza din 2012 în cazul lui Ponta, a șasea oară, e un record probabil neomologat în materie. Pentru că evident nu se dorește darea unui verdict în legătiră cu o speță care e limpede și pentru un elev de școală generală sau de liceu. Modul în care domnul Ponta tratează această problemă este stilul domniei sale, cunoscut. Vă aduceți aminte, acum câteva luni a spus că rata de suces a încercărilor Universității București de a reuși a dovedi plagiatul depinde de numărul încercărilor. E o afirmație care arată cât preț pune dânsul și altii ca el pe chestiunea doctoratului, a calificării științifice, aceea care i-a dat dreptul domnului Ponta să intre în baroul București.”
Gabriel Oprea, verificat de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
„Am afirmat foarte clar, dar în nume personal, nu în numele comisie, în cazul tezei de doctorat a lui Oprea este vorba despre un plagiat. Urmează ca această comisie să trimită conducerii Universității din București analiza ca ea sa fie trimisă la CNATCU. O jurnalistă de investigații, este cea care a deschis practic analiza seriosă a tezelor plagiate, inclusiv a lui Oprea, dar și cele coordonate de Oprea. Acesta apare pe foarte multe panouri doctorale și întrebarea pe care ți-o pui este: cum a putut să coordoneze dânsul fiind ocupat cu treburile României, cu interesul național. E limpede că nu a coordonat mai pe nimeni, din cauza asta s-a ajuns la teze de doctorat suspecte de plagiat.”
În ceea ce privește softurile antiplagiat, Marian Popescu spune că „există o obligație ca tezele de doctorat să fie supuse testelor antiplagiat. Ele nu trec pe la comsiie. La comisie apar și vin numai sesizările privind suspiciunea de plagiat. Din câte am studiat, siturile antiplagiat au o rată de succes variabilă. Cel mai bun este cel în limba engleză, are o rată de succes de 90 și ceva la sută. Noi realizăm lucrările în limba română, rata de succes care operează pe limba română nu este atât de mare, dar e bine ca tezele de doctorat și nu numai, lucrările de disertație, licență, să fie trecute prin soft.”
„Sunt oameni politici care nu doresc instaurarea unei culturi etice în universități”
Sunt oameni politici care nu doresc instaurarea unei culturi etice în universităţi. Modificările la legea educaţiei - aflate în promulgare la Cotroceni - sunt o dovadă. Sunt oameni care pun un obstacol în ceea ce priveşte competitivitatea, transparenţa, competenţa. Întreg peisajul educaţiei este frisonat de foarte multele modificări aduse legii educaţiei. Nu ştim pe ce teren evoluăm acum. În cazul în care nu tot jucăm cu legea educaţiei, vom ajunge într-o situaţia ca această marionetă Nu va mai fi nimic ca lumea.
Președintele Comisiei de Etică al Universității Bucureşti, Marian Popescu, a declarat vineri, în emisiunea online „24 de minute” de la digi24.ro, că este ridicol să se considere detenția un mediu favorabil cercetării științifice, în contextul eliberărilor condiționate bazate pe cărțile scrise în penitenciar. Pe de altă parte, Universitatea din București a trimis șase solicitări pentru un verdict în cazul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.