Florin Pogonaru (AOAR): Eu sunt exasperat să mai aud că acest guvern e doar pentru un an acolo și...

24 Minute

 (VIDEO. Înregistrarea integrală a emisiunii „24 de minute”)

Modificarea codului fiscal reprezintă un progres din punct de vedere al mediului de afaceri?
Fără discuție că reprezintă un progres. În primul raând din punct de vedere al consumului. Dezvoltarea lanțurilor de creere locală e extrem de importantă, asta le poți dezvolta prin stimularea consumului.
Apar noi antrepenori, se creează spațiul pentru dezvoltarea spiritului anteprenorial. Discuția se poartă că reducerea de TVA unde s-a dus? S-a dus la consumator, s-a dus la producător, la patron. Aici într-adevăr e o mare problemă. Dacă discutăm de societatea românească avem câteva probleme: cum stimulăm munca prin fiscalitate, cum repartizăm rezultatele muncii atunci când realizăm câștigurile. În produsul intern brut cât reprezintă partea patronilor, cât reprezintă partea salariaților. Lucruri important care abat atenția de la efectul de stimulare al economiei pe care l-a reprezentat reducerea TVA.

Reducerea TVA-ului sau CAS-ului, care e mai eficientă?
CAS. Dar nu numai din punct de vedere al eficienței, dar și din punct de vedere al situației societății românești. Suntem într-o societate în care problema noastră principală este să ținem oamenii să lucreze aici și să îi stimulăm. Nu poți să ai o impozitare a capitalului cu 16 la sută, și una a muncii cu 47 la sută.
Asta dă efecte perverse: plata la plic. Există un dezechilibru în societatea românească prin supraimpozitarea muncii. Aceste discuții le-am avut și cu precedentul guvern, noi ca asociație a oamenilor de afaceri din România am exprimat opțiunea clară: cas-ul trebuie să fie prioritar. Ni s-a explicat atunci că spațiul fiscal pentru reducerea CAS nu există, ar exista mai degrabă pentru TVA. Ok, am acceptat.
Ne uităm în continuare ce se poate face pentru această anomalie: supraimpozitarea muncii. Avem tot felul de efecte perverse, inclusiv faptul că salariile în PIB reprezintă o fracțiune neuzual de mică la nivel european în raport cu cât reprezintă profitul făcut de înterprindere.
Ești tentant ca patron să împingi totul spre capital nu spre stimularea muncii. Avem un mare dezechilibru în economia românească, trebuie să reechilibrăm situația. Este și creator de corupție, de multe rupturi în lanțul economic.

Cum îi aducem acasă pe românii din diasporă? De curând ați declarat că mediul de afaceri românesc ar avea nevoie de anteprenori români.
Un mare adevăr. Oamenii de afaceri nu o să se plângă, dacă compari câți oameni bogați ai în România cu Cehia, o să ai mult mai puțini. Acest subiect se transferă în deschiderea societății românești către anteprenoriat și succes în afaceri. Avem o mare problemă culturală în raport cu vecinii noștri, problemă că dacă ești om de afaceri e ceva necurat cu tine. Trebuie făcută o campanie în favoarea anteprenorului, avem acest handicap de încurajare a anteprenoriatului.
Noi am trecut pe oamenii de afaceri că trebuie să îi ia DNA că sigur au furat ei ceva și am uitat că o societate fără spirit anteprenorial nu poate exista. A ne inchipui că ne întoarcem la o societate în care proprietatea e la stat și lucrăm cu toții la stat, nu are rostul. Este de datoria noastra să încurajăm acest spirit de a crea lucruri
Am văzut diaspora întorcându-se în perioadele de criză din Europa în România. Nu aș vrea astfel de întoarcere, avem destui oameni care au lucrat în străinătate care s-au intors. Sunt între cei mai buni oameni ai noștri. Este o anumită atitudine față de muncă, anume etica.
Ca să îi faci să vină trebuie să le dai condiții similare. Din nefericire nu sunt similare, un salariu de o mie de euro în Italia echivalează cu un salariu de 400 de euro în România. Nu e chiar așa de roz nici pentru cei care pleacă, din punct de vedere strict al eficienței economiei, trebuie să ia o mie de euro ca să fie convinși să rămână și să nu se întoarca în România.
Nu avem bussinesuri noi, nu văd bussines românesc. E un anumit tip de economie pe care am creat-o, un fel de economie a buncărelor în care ai mari capacități de producție pentru export, capacități foarte mari care exporta, dar sunt buncăre. Ceea ce produc ele nu este produs pe un lanț de valori în care să ai 50 de interprinderi mici la care fiecare se adauge ceva.Nu se duce în dezvoltarea de noi firme în care să poți atrage diaspora. Avem și cei care se întorc în domeniul serviciilor și creează diverse lucruri. Nu au spațiu să dezvolte niște capacități reale. Asta e prima noastra grija, stimularea consumului prin reducerea TVA a fost un lucru bun.
În societatea românească există o anume energie pe care de mult nu am văzut-o. Văd lume căutându-și locul, căutând să dezvolte ceva, un spirit foarte bun la nivelul interprinderilor mici. Nu mai este râncezeala din anii dinainte. Lumea a început să creadă că dacă muncești ai și rezultate care se văd la tine.

Cum vedeti discuțiile legate de Legea Salarizării?
În diverse momente politice s-au făcut abuzuri cu angajații din sectorul public. Mai ales în perioada alegerilor s-a dat liber și la angajările în domeniul sectorului public. Atât angajările , cât și creșterile de salariu trebuie să se bazeze pe meritocrație. A vorbi de o creștere de salariu care se face că așa trebuie să se facă într-un contex în care sunt funcționarii publici care stau degeaba și în alte locuri sunt nevoie de funcționari dar nu se angajează.
Atâta timp cât aceste creșteri de salariu nu au în vedere performanța și sunt făcute într-o schemă înghețată în care lumea e prost repartizată față de nevoile de servicii publice, cred că va fi o pierdere. Subiectul este greu și probabil că nu îl va tranșa acest guvern.

Ce efect ar avea asupra salariilor de la privat?
Are efect asupra salariilor de la privat. Lucrând cu anumite tipuri de interprinderi în care nu este o problemă creșterea salariilor în funcție de salariul minim, probabil nu mă afectează.
Are efect și exact în regiuniile slab dezvoltate, nu vom vedea efecte în București, Timisoara, Cluj, Constanța.

Jumătate din brokeri spun că piața imobiliară va fi afectată.
Fără discuție este un abuz și va afecta economia. E clar că băncile au făcut abuzuri, este evident. E foarte interesant cum băncile se asigură să aibă câstigul și clientul pierderea, am mai spus. În forma în care este ea acum, este o mare ipocrizie, trebuie să îi ajuți pe cei cu probleme sociale dar cred că s-a transformat pentru parlamentarii noștrii într-o problemă, e ca și cum parlamentarii și-ar vota pensia. Ai senzația că pe măsură ce vorbești cu ei ca au și ei o problemă în genul acesta, este dovada supremă că nu e corect ce au făcut băncile. Când vorbești cu ei sesizezi că foarte mulți au vrut să facă o afacere, s-au păcălit și acum schimbă regula jocului.
Sunt multe de spus și cu acțiuniile colective care se aplică retroactiv. Și mie mi-ar plăcea să am afaceri și unde am greșit să dau timpul inapoi. Da, pentru legea dării în plată în forma în care cei care au luat pentru propria casă până în 150 de mii de euro trebuie ajutați.

Cum decurg discuțiile între mediul de afaceri și actualul guvern?
E corect de spus că coaliția pentru dezvoltare a colaborat foarte bine cu guvernul precedent. Primul ministru chema la ordine miniștri pe diverse probleme. Am văzut și diverse jocuri politice, dar coaliția pentru dezvoltare a avut rezultate. Actualul guvern e pro-bussines. Sunt oameni care înțeleg ce e nevoie de sprit anteprenorial. Eu sunt exasperat să mai aud că acest guvern e doar pentru un an acolo și să nu ne așteptăm la mare lucru de la el. Vreau să aud de la acest guvern: sunt pentru un an dar vreau să inițiez lucruri.
Văd că aceste lucruri se întămplă. Managementul privat al companiilor de stat, există niște intenții privind niște privatizări pentru stimularea economiei. Se caută și se vine cu propuneri de soluții. E perioadă limitată dar guvenul are datoria să iși asume să inițiaze lucruri.

Cum percepeți acordul între Marea Britanie și UE?
Creează un precedent pe care ar putea să-l repete România cumva. Oricât ne-am feri noi să recunoaștem acest lucru, se creează un precedent, românii care lucrează afară pot fi afectați. Aceste măsuri când se va considera că Angliei nu îi merge bine, vor scoate acest lucru.
De ce spun că ar trebui să-l considerăm că un precedent pentru România? Sigur nu avem aceeași putere de negociere ca Anglia. Aici e o dovadă de putere de negociere. Numai că și România e în situația în care trebuie măcar să pară că a renegociat niște cauze din tratatul european.
Pentru România nu se va putea renegocia tratatul, asta e puterea de negociere pe care o avem. Pentru Anglia s-a putut și sigur că asta e condiție de țară mică.

Ce ar însemna ieșirea din UE?
Nu este realist un astfel de scenariu, o reflectă mediu de afaceri britanic care s-a mobilizat și conștientizează consecințele. Toată lumea ar avea de suferit. Sigur există multe praguri de trecut și în privința Cataloniei și Spaniei, ce se va întămpla cu UE intr-un asemenea societate, la o separare. Exemple pot fi date foarte multe.
Asta este. Cred că cel mai rău lucru care ni s-a întămplat este că în această perioadă cei mari nu se mai simt la fel de membrii ca și cei mici și mijlocii în UE. Este o ruptură, nu mai este o uniune.

Mall în piața Obor?
E un proiect pe care îl iubim, un proiect care se analizează de la Nicușor Dan la nu știu ce tehnocrat care vrea să dezvolte eficiența în jurul Oborului. Discutăm de peste 1 hectar jumătate de spații verzi, de un mall în care să se facă jogging de jur împrejur, de un mall care are aceeași arhitecți ca cei de la Cărtărești. Este un mall verde, și din privința materialelor și energiei, este frumos și altfel, un lucru aerisit. 

Alte emisiuni „24 de minute” pot fi urmărite AICI.