Victoria lui Donald Trump ar putea agrava inflația Statelor Unite, avertizează economiștii
Noul președinte al Statelor Unite a câștigat alegerile susținând că va putea reduce prețurile produselor de pe piața americană, dar mulți economiști cred că va face exact opusul.
Donald Trump a declarat la începutul acestui an că, dacă va fi reales, „veniturile vor crește rapid, inflația va dispărea complet, locurile de muncă vor reveni în forță, iar clasa de mijloc va prospera mai repede ca niciodată”.
Majoritatea alegătorilor americani au crezut în această promisiune, însă mulți economiști nu sunt de acord și avertizează că planurile lui de a introduce tarife dure și de a deporta milioane de imigranți riscă să producă exact opusul.
În timp ce bursele au fost impulsionate de promisiunea lui Trump de a reduce taxele pentru cei bogați și pentru corporații, unii analiști cred că aceste măsuri vor crea probleme pe termen lung, adâncind deficitul guvernamental, scrie Financial Times.
La acestea se adaugă amenințările președintelui de a interveni în activitatea Băncii Centrale a SUA, iar mulți cred că al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă ar putea aduce dificultăți pentru cea mai mare economie a lumii.
„Aceste tipuri de politici — deportarea, intervențiile asupra independenței Fed, tarifele la un nivel fără precedent — toate introduc o incertitudine suplimentară în mediul economic”, a declarat David Wilcox, de la Peterson Institute for International Economics. „Nu sunt multe lucruri în prezent care să unească oamenii de afaceri, gospodăriile și factorii de decizie”, a adăugat Wilcox. „Dar există un concept care unește aproape pe toată lumea, și anume că incertitudinea este cu adevărat dăunătoare economic.”
Economiștii care susțin agenda economică a lui Trump cred că reducerile de taxe vor stimula cererea, iar impactul asupra creșterii economice va spori veniturile fiscale, reducând astfel imensul deficit al țării.
Alții cred că reducerile de taxe ar putea aduce un impuls de scurtă durată pentru creșterea economică.
„Victoria lui Trump va asigura un mediu cu taxe mai scăzute, ceea ce ar trebui să îmbunătățească cheltuielile pe termen scurt”, a spus James Knightley, economist la ING Bank. „Cu toate acestea, tarifele promise, controalele privind migrația și costurile mai mari de împrumut vor deveni treptat obstacole de-a lungul mandatului său.”
Deși inflația nu este încă complet sub control, președintele va prelua conducerea într-un moment în care cea mai mare economie a lumii este, conform celor mai multe criterii, într-o stare solidă.
Locurile de muncă sunt disponibile, concedierile sunt reduse, iar consumatorii continuă să cheltuie, în ciuda unei creșteri a dobânzilor în SUA, care — până de curând — au atins un maxim de 23 de ani. Frica de recesiune, odată accentuată, s-a redus pe măsură ce inflația a scăzut.
„Economia este încă destul de solidă”, a spus Karen Dynan, fostă membră a Rezrvei Federale, acum la Universitatea Harvard. „Ne apropiem tot mai mult de condițiile normale de inflație [și] nimic nu sugerează că piața muncii ar fi într-o situație îngrijorătoare.”
Planul lui Trump se concentrează pe tarife dure despre care susține că nu doar că vor sprijini industria manufacturieră americană, vor crea locuri de muncă și vor reduce prețurile, dar vor oferi și o pârghie puternică în negocierile cu aliații și adversarii țării.
Numind astfel de tarife „cel mai mare lucru inventat vreodată”, Trump a avansat ideea unor tarife generalizate de până la 20% pentru toate importurile, precum și tarife de 60% pentru produsele chinezești.
El a spus că va combina aceste planuri cu ceea ce a numit „cel mai mare program de deportare din istoria americană.” Dacă președintele va implementa acest program — reducând astfel forța de muncă a SUA — economiștii avertizează că ar putea forța creșterea salariilor și ar putea anula o parte din eforturile Rezervei Federale de a ține sub control inflația.
Şebnem Kalemli-Özcan, economist la Universitatea Brown, prezice că șomajul ar putea crește, de asemenea, pe măsură ce afacerile vor fi forțate să reducă activitatea din cauza costurilor mai mari provenite din tarife și salariile mai ridicate cauzate de schimbările în politica de imigrație.
„Aceste politici sunt promovate ca politici care vor crea mai multe locuri de muncă pentru americani, dar efectul va fi exact opusul”, a spus Kalemli-Özcan.
Banca centrală a SUA, care a început să reducă costurile de împrumut în septembrie, ar putea fi forțată să inverseze această decizie dacă presiunile asupra prețurilor vor reapărea.
În timpul primului mandat al lui Trump, Rezerva Federală a răspuns în fața unui război comercial tot mai intens între SUA și China prin scăderea ratelor dobânzii cu 0,75 puncte procentuale, o măsură pe care a comparat-o cu o poliță de asigurare împotriva unui posibil impact serios asupra creșterii economice. Însă, acum, răspunsul politic ar putea fi diferit față de 2019, când inflația era sub ținta de 2% a Fed-ului.
Tarifele și restricțiile de imigrație implementate de Trump în primul mandat nu au generat o inflație semnificativă, dar acestea erau la o scară mult mai mică decât ceea ce președintele a propus pentru următorii patru ani.
În primul său mandat, Trump a atacat în mod repetat Rezerva Federală și pe președintele său, Jay Powell, pentru că nu a redus ratele dobânzii mai devreme și mai agresiv. De data aceasta, el a sugerat o intervenție directă. Cu toate acestea, orice semnal care arată că independența instituției este erodată ar putea avea consecințe severe pe piețele financiare — o teamă tot mai mare având în vedere deficitele uriașe pe care țara le va avea în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump.
Promisiunea președintelui de a extinde reducerile de taxe pentru cei bogați, care expiră în 2025, precum și reducerea impozitului pe profit pentru producătorii locali și exceptarea anumitor forme de venituri de la impozitul pe venit, ar adăuga încă 5,8 trilioane de dolari la deficitul bugetar în următorul deceniu, conform Penn Wharton Budget Model de la Universitatea din Pennsylvania.
„Discuția de care avem nevoie ca națiune este despre aducerea politicii fiscale pe o traiectorie sustenabilă. Primul pas pentru a aborda această problemă nu este adoptarea unui program agresiv de cheltuieli suplimentare sau reduceri agresive de taxe”, a declarat Wilcox, care este, de asemenea, director de cercetare economică pentru SUA la Bloomberg Economics.
