UE schimbă regulile pentru datoria publică și deficit bugetar. Respiro pentru România, aflată în procedură de deficit excesiv
Statele membre UE, reunite în Consiliul European, au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice și al deficitului bugetar pentru țările UE. Poate însemna un moment de respiro pentru România, care este în procedură de deficit excesiv.
Consiliul a adoptat trei texte legislative care vor reforma cadrul de guvernanță economică și fiscală al UE.
"Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE", a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem (Belgia deține președinția UE).
Era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European. Textele vor fi publicate mâine în Jurnalul european.
Cum stă România
Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii. România e încă din 2021 în procedură de deficit excesiv. Cerința UE a fost ca România să atingă o țintă de deficit public de 2,9% din PIB în 2024. Însă consolidarea fiscală a întârziat, pe fondul șocurilor externe și al cheltuielilor guvernamentale interne, iar deficitul programat pentru acest an este de 5% din PIB. Doar în primele trei luni, statul a căscagt deficitul la nu mai puțin de 2% din PIB, pe execuție. În fapt, România este singura țară din UE în procedură de deficit excesiv. Alte zece țări au depășit deficitul de 3%, dar nu sunt atât de departe de țintă.
Noua legislație este mai relaxată cu limita de 3%, prevăzută în tratatul de aderare la UE. În conformitate cu noile reguli, toate statele membre vor fi solicitate să pregătească un plan fiscal structural național pe termen mediu care acoperă 4-5 ani, în funcție de durata legislaturii naționale. În planurile lor, statele membre se angajează să urmeze o traiectorie multianuală a cheltuielilor publice nete și să explice modul în care vor furniza investiții și reforme care răspund principalelor provocări identificate în cadrul Semestrului European, în special în recomandările specifice fiecărui stat.
Reforma actualizează procedura de deficit excesiv. În timp ce procedura de deficit excesiv bazată pe deficit rămâne neschimbată, procedura de deficit excesiv bazată pe datorie ține cont de funcționarea noului cadru multianual.
Atunci când procedura de deficit excesiv este deschisă pe baza criteriului de deficit, calea de cheltuieli nete corectivă ar trebui să fie în concordanță cu o ajustare structurală anuală minimă de cel puțin 0,5% din PIB.
Temporar, Comisia poate, în 2025, 2026 și 2027, să țină cont de creșterea cheltuielilor cu dobânzile în stabilirea căii corective propuse în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Amenda în caz de neconformitate va fi de până la 0,05% din PIB și se va acumula la fiecare șase luni până când statul membru interesat ia măsuri eficiente.
Pe de altă parte,sStatele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.
Sunt reguli și pentru datoria publică, dar acestea nu vizează momentan România, care se află la peste 10 puncte procentuale sub pragul de 60% din PIB, impus de regulile UE.
Conform noilor reguli, țările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel.
