România și Bulgaria primesc undă verde în Parlamentul olandez pentru aderarea la spațiul Schengen
Ani de zile, Olanda s-a opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza corupției și a temerilor legate de exportul criminalității transfrontaliere. Acum, ultima piedică în calea ridicării restricțiilor la granițele terestre a fost depășită.
De la intrarea în Uniunea Europeană (UE), în 2007, România și Bulgaria și-au depus cererea de admitere în spațiul Schengen. Mai multe țări europene s-au opus de-a lungul timpului, printre care Germania, Franța, Austria sau Olanda, pentru că cele două state răsăritene nu îndeplineau anumite criterii.
Rând pe rând, opoziția față de intrarea Bulgariei și României în Schengen s-a diminuat și la sfârșitul lui martie, cele două țări au fost admise cu frontierele aeriene și maritime, cele rutiere fiind încă în dezbatere la acel moment.
Austria a anunțat luni că își ridică dreptul de veto în privința aderării, considerând că cerințele sale în materie de imigrație au fost satisfăcute. În acest context, având în vedere reuniunea Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE de joi, care va stabili dacă ridică ristricțiile la frontierele terestre ale celor două țări, Parlamentul olandez a făcut un gest de bunăvoință și a validat susținerea pentru aderare.
Decizia însă nu a fost lipsită de rezistență din partea partidului extremist „Libertate”, condus de Geert Wilders, care a încercat să determine printr-o moţiune parlamentară guvernul să voteze contra intrării Bulgariei şi României în Schengen. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că moțiunea a fost invalidată de celelalte partide olandeze, care s-au opus, relatează BNT.
România și Bulgaria vor putea deveni membre cu drepturi depline în Schengen de la 1 ianuarie 2025, dacă admiterea acestora va fi aprobată în Consiliul JAI. Anterior, cele două ţări s-au angajat să desfășoare pe o perioadă de șase luni post-aderare controalele aleatorii la granițe.
