Revenirea lui Donald Trump președinte e percepută ca amenințare pentru economia europeană. Războiul comercial se intensifică
Analiștii spun că șansele lui Donald Trump de a câștiga alegerile au sporit după tentativa de asasinat din urmă cu o săptămână, dar și după performanța slabă a președintelui Joe Biden din dezbaterea electorală de acum câteva săptămâni. Amândouă momentele au fost urmate de abandonul președintelui actual al SUA, cu o înlocuire încă nestabilită. Trump are preferințe, când vine vorba de economie.
Revenirea fostului președinte la Casa Albă pune pe jar Europa, mai ales după alegerea lui JD Vance ca partener de candidatură, care este, ca și Trump, un adept al protecționismului. Iar dacă vor câștiga în noiembrie, impactul agendei economice a cuplului Trump-Vance este neliniștitor pentru liderii europeni.
Financial Times scrie că disprețul lui Donald Trump față de comerțul global a devenit mai pronunțat. Fostul președinte a anunțat deja că vrea să impună taxe vamale de 10% pentru toate importurile, deci inclusiv pentru cele din Uniunea Europeană, iar pentru cele din China tarifele vor urca la 60%. Iar asta va aduce, din nou, tensiuni comerciale cu aliații europeni și asiatici, posibil chiar și cu Canada, cred analiștii.
Trump dorește, de asemenea, un dolar mai slab pentru a ajuta la stimularea exporturilor, ceea ce ar putea genera fricțiuni în politica valutară cu partenerii comerciali.
Pachetul economic al lui Donald Trump prevede și scăderi de taxe, care au fost un pilon al viziunii economice a republicanilor de zeci de ani. În 2017, Congresul și Trump au adoptat un pachet de reduceri de impozite pentru corporații și persoane fizice în valoare de 1.700 de miliarde de dolari. Acesta urmează să expire anul viitor, dar ar putea fi prelungit dacă fostul președinte revine la Casa Albă. De asemenea, Trump vrea să reducă impozitul pe profit de la nivelul actual de 21%.
Și dereglementarea a fost o obsesie a republicanilor ani de zile. În unele sectoare, cum ar fi energia și clima, o nouă administrație Trump va încerca să anuleze rapid măsurile antipoluare, promovând în același timp producția de combustibili fosili. În alte sectoare, situația va fi mai complicată. JD Vance a anunțat că susține politicile antitrust dure ale președintei Comisiei Federale de Comerț, care a fost numită de Joe Biden. Iar asta ar însemna că giganții tehnologici vor continua să se confrunte cu un mediu de reglementare mai dur, dar și băncile sau companiile feroviare, după cum a sugerat anterior JD Vance.
Efectele asupra Europei
O parte a acestor măsuri, precum cele privind taxele vamale, vor avea afecta puternic economia europene. Impunerea unor noi taxe vamale va forța Bruxellesul să adopte măsuri similare. Iar impactul acestui război comercial va fi mult mai sever în cazul țărilor orientate spre export, cum este Germania, care se luptă deja cu prețurile ridicate la energie și lipsa forței de muncă calificate, arată un studiul al Institutului Economic German.
Economiștii Goldman Sachs estimează că majorarea tarifelor va tăia un punct procentual din creșterea economică a zonei euro. Asta e echivalentul a peste 150 de miliarde de euro. Germania, puterea industrială a Europei, este de așteptat să suporte greul acestui impact ca urmare a deschiderii economiei și a dependenței de activitatea industrială.
După Germania, Italia și Finlanda sunt cele mai afectate țări, din cauza ponderii relativ mai mari a activității de producție în economiile lor.
Potrivit datelor Eurostat, Germania (157,7 miliarde euro), Italia (67,3 miliarde euro) și Irlanda (51,6 miliarde euro) au fost cei mai mari trei exportatori ai Uniunii Europene către Statele Unite în 2023.
Tot Germania este cea care a avut cel mai mare excedent comercial în relația cu SUA (85,8 miliarde euro), urmată de Italia (42,1 miliarde euro).
De asemenea, o victorie a lui Trump ar putea să intensifice presiunile privind creșterea cheltuielilor de apărare. Fostul președinte american a cerut constant ca membrii NATO să-și îndeplinească angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. În prezent, aceștia cheltuiesc aproximativ 1,75% din PIB, ceea ce înseamnă că ar trebui să-și majoreze cheltuielile cu 0,25% din PIB pentru a atinge obiectivul.
Mai mult, Donald Trump a indicat că ar putea opri ajutorul militar al SUA către Ucraina, obligând națiunile europene să intervină. Acum, Washingtonul alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual (echivalentul a 0,25% din PIB-ul UE) pentru sprijinirea Ucrainei.
În consecință, atingerea obiectivului de 2% din PIB pentru apărare și sprijinirea Ucrainei ar costa Uniunea Europeană încă 0,5% din PIB pe an, adică peste 90 de miliarde de euro.
Pe de altă parte, reducerile anticipate de taxe din SUA ar putea stimula activitatea economică în Europa, dar economiștii Goldman Sachs estimează că avansul va fi limitat, de doar 0,1% din PIB, echivalentul a 18 miliarde de euro.
Într-o lume ideală, având în vedere creșterea lui Trump în sondaje, Europa ar trebui să aibă un răspuns deja pregătit și să nu se aștepte ca impactul economic al tarifelor comerciale să fie gestionabil. În plus, liderii europeni nu ar trebui să creadă că dacă au gestionat relațiile cu Trump în primul său mandat de la Casa Albă vor reuși și acum.
Acum, economia europeană înregistrează rate scăzute de creștere și depinde de Statele Unite pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate de Uniunea Europeană vin din SUA, de două ori mai multe decât înainte de războiul din Ucraina.
În acest context, un oficial european și-a exprimat îngrijorarea că Trump ar putea folosi prețul gazelor naturale ca pârghie în relația cu Europa, forțând companiile americane să crească prețurile sau să limiteze oferta, scrie Politico. Iar acest lucru s-ar putea dovedi dezastruos pentru economia europeană.
