Noul mercurial. Ministerul Agriculturii vrea să plafoneze adaosul comercial la alimente
Adaosul comercial pentru toate produsele alimentare va fi plafonat. Inclusiv pentru cele din import. În plus, vor fi plafonate și adaosurile pentru îngrășăminte, furaje și pesticide. Acestea prevederi sunt cuprinse într-un draft al unei Ordonanței de Urgență a Ministerului Agriculturii obținut de Digi24. Pe lângă adaosuri, reprezentanții statului vor să reglementeze inclusiv politicile de marketing ale comercianților. Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceasta este o intervenție brutală a statului în piață.
Proiectul de Ordonanță de Urgență vrea să limiteze adosurile comerciale practicate de intermediari și de comercianți, dar nu și pe cele ale producătorilor. Noile limite s-ar aplica produselor agricole și alimentare produse sau importate în România. De asemenea, îngrășămintele, furajele și pesticidele fabricate in România sau introduse pe teritoriul țării în vederea comercializării sau utilizării în agricultură ar avea adaos plafonat.
Potrivit documentului, adaosul comercial cumulat de pe lanțul de distribuție nu va trebui să depășească 10%, indiferent de numărul de distribuitori de pe lanț. În cazul comercianților cu amănuntul și cash and carry, adaosul comercial este limitat la 20%.
Autoritățile pun o limită de 5% și pentru produsele importate care nu sunt procesate în România, ci doar porționate și ambalate.
Proiectul este criticat la unison de reprezentanții industiei și ai mediului de afaceri.
Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Condordia, spune că Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură.
La rândul lor, reprezentanții Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România susțin că în cazul în care acest proiect va fi adoptat, efectul va fi opus celui scontat, așa cum s-a întâmplat și în cazul plafonării adaosului produselor de bază.
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației, arată că după plafonarea produselor alimentare de bază am avut un „efect de waterbed”, adică au crescut prețurile la anumite produse care nu erau plafonate, în special la detergenți, cosmetice, șervențele și scutece pentru copii, mai mult decât marja normală de adaos care se practica.
„Și să ținem cont că au plafonat numai 21 de categorii. Acum venind și plafonând toate produsele alimentare s-ar putea să ne trezim cu un efect de waterbed, adică de scumpiri la produsele neplafonate, foarte mare”, a declarat acesta.
Documentul vine și cu obligații suplimentare pentru comercianții cu amănuntul și cash and carry, iar unele afecteaza inclusv politica de marketing a magazinelor.
De exemplu, comercianții sunt obligați ca pe rafturile magazinelor să se vada doar patru exemplare din același produs alimentar.
În plus, lângă produsele marcă proprie ale comercianților, trebuie să fie așezate articolele similare produse în aceeași fabrică, dar cu brand de producător.
Această prevedere îi va obliga pe comercianți să aducă pe rafturi produse pe care nu le aveau până acum.
„Dacă lucrez cu cineva care face marcă proprie la faină, trebuie să pun pe raft și produsul companiei care îmi face marca proprie și care are un preț mai mare, că el are niște cheltuieli de marketing” explică vicepreședintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii.
Nerespectarea plafonărilor ar urma să fie sancționată cu amenzi cuprinse între 100.000 de lei și două milioane de lei sau 5% din cifra de afaceri.
Dacă ar fi adoptate, prevederile din acest draft ar reprezenta o intervenție fără precedent a statului în economie. Măsura ar arunca în aer regulile economiei de piață, ar rupe echilibrul dintre cerere și ofertă și ar pune în pericol aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Măsura nu are niciun fundament economic.
În document, cei din Ministerul Agriculturii spun că prețurile au crescut mult în 2022 și 2023. Suntem însă spre sfârșit de 2024, iar inflația este în scădere. În plus, în draft nu se arată nici pe ce perioadă va fi plafonat adaosul la alimente, așa cum ar fi normal în cazul unei astfel de măsuri.
Sigur, măsura ar putea fi citită în notă electorală, doar vine la mai puțin de o lună până la prima din cele trei runde de alegeri. Însă, prevederile nu au nimic de-a face cu o piață liberă și amintesc mai degrabă de perioada comunistă.
O astfel de măsură nu poate funcționa într-o economie deschisă, cum e cea a României. Iar o privire la vecinii unguri le-ar fi arătat oficialilor din Ministerul Agriculturii că plafonarea face mai mult rău decât bine.
Ungaria lui Viktor Orban a plafonat în februarie 2022 prețurile la alimentele de bază și la combustibili. Dar alimentele cu preț controlat au dispărut de pe rafturile magazinelor, iar vânzarea carburanților a fost raționalizată pentru că benzinăriile au ajuns să vândă în pierdere.
Lecția cazurilor în care statul a intrat abuziv în piața liberă a fost că mai devreme sau mai târziu va exista o penalizare. Dar pe care o vor plăti doar consumatorii.
