Leul, o monedă care se încăpățânează să stea în rezistența de 5 la 1 cu euro. Cât de stabilă e moneda națională și ce ne-a spus BNR
De la denominarea din 2005 până astăzi, un singur eveniment a produs un dezechilibru în tandemul leu - euro. În ultimii ani cursul nu s-a mișcat. A rămas foarte mult timp în zona parității de 5 la 1, fără îndoială, prin mâna mai mult sau mai puțin vizibilă a Băncii Naționale a României, care pare că a făcut din acest raport ceva ce în lumea burselor se cheamă rezistență.
Cursul euro era în jurul valorii de 3,5 lei când Banca Națională a decis să redenomineze moneda României, tăind într-o noapte 4 zerouri din coada leului. Era numit neoficial “leul greu”. Cursul leului era ajutat în principal de așteptările legate de aderarea României la UE și perspectiva aderării la zona euro. Erau condiții care făceau chiar ca leul să crească față de euro.
În vara lui 2007, în condițiile unui boom imobiliar fără precedent, leul lovea un suport de 3,1 lei pentru un euro, de care s-a desprins relativ repede, pentru ca în anii crizei imobiliare să piardă masiv din valoare.
În urma crizei financiare globale din 2008, România a fost puternic afectată, iar leul a suferit o depreciere semnificativă față de euro. Scăderea bruscă tuturor piețelor, care a avut efecte negative masive asupra economiei, a slăbit moneda națională.
În februarie 2009, atunci când criza subprimelor care se declanșa în SUA în 2007 era resimțită și în România, leul se devaloriza abrupt până la 4,2 lei pentru un euro, în doar trei luni. Criza din imobiliare a fost principalul șoc resimțit de leu. Despre căderea cursului din perioada crizei imobiliare, surse din BNR au spus pentru DigiEconomic.ro că criza a fost însoțită de un atac concertat asupra leului.
A urmat o perioadă de volatilitata economică și politică, între 2010 și 2014. Schimbările frecvente ale guvernelor, incertitudinea privind politica economică și scandalurile de corupție au slăbit încrederea investitorilor, ceea ce a dus la o presiune suplimentară asupra leului.
Apoi a început perioada de stabilitate a cursului. În 2015 - 2019, România a adoptat măsuri de reformă economică și a promovat stabilitatea macroeconomică. Aceste eforturi au fost însoțite de o devalorizare ușoară a leului, nimic semnificativ.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, inclusiv asupra României. Incertitudinea economică și volatilitatea piețelor financiare au dus la o depreciere temporară a leului în fața euro în timpul acestui interval, când a ajuns aproape de valorile actuale. Moneda națională a dat însă dovadă de o stabilitate pe timp de criză pe care alte monede n-au avut-o. În buza crizei coronavirus, leul a fost din nou atacat.
Ce (nu) spune Banca Națională
Acum, cursul stă în limita de 5 la 1, de foarte multă vreme și ea pare o rezistență găsită de banca centrală.
Contactați să explice mecanismul prin care au reușit să țină cursul în rezistența evidentă din cifre, Banca Națională a spus DigiEconomic.ro că "nu comentăm evoluțiile de curs din perspectiva eventualelor intervenții".
Însă rezervele mari din prezent pot fi răspunsul. România a accesat plăți foarte mari de la Uniunea Europeană prin programe de ajutor post-pandemie, prin programele clasice de fonduri europene, și prin PNRR. Ceea ce ajută fără tăgadă banca centrală fie să joace pe piața valutară, fie să poată amenința că o face.
De altfel, surse bancare ne-au spus că de câțiva ani si politica de curs a BNR e cunoscută în piață, iar intervențiile nu mai e nevoie să fie așa de dese pe cât se speculează.
Banca Națională a României are ca prim obiectiv țintirea inflației, în speță, stabilitatea prețurilor. Inflația e fixată la 2,5%, însă în ultimii ani am avut evoluții și de 13%, mult în afara țintei. Pentru anul curent BNR estimează o inflație de 4,8%. Banca a fost frecvent bănuită de mediul economic că ar avea o țintă mult mai controlabilă, de curs pentru leu.
