Fostul președinte al Băncii Centrale Europene avertizează: „Urgența” de a redresa economia UE este mai mare după victoria lui Trump
Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, le-a subliniat liderilor europeni reuniți în Ungaria că este mai necesar ca niciodată, chiar urgent, să redreseze economia Uniunii Europene și să acționeze conform recomandărilor din raportul său privind competitivitatea.
Fostul prim-ministru italian a declarat că „sentimentul de urgență este mai mare decât acum o săptămână”, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA.
„Unele dintre [sugestiile raportului] ... erau urgente chiar și înainte, pentru că economia europeană stagna; sunt și mai urgente astăzi”, a spus Draghi vineri pentru Politico.
În campania electorală, Trump a amenințat că va impune un tarif universal de 10% pe mărfurile importate. De asemenea, a amenințat că va opri sprijinul financiar acordat Ucrainei și că va înceta să sprijine țările NATO care nu investesc 2% din PIB în apărare.
Liderii UE s-au reunit la un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul lui Draghi, lansat în septembrie. Vezi și
Tulburați victoria lui Trump, recomandările lui Draghi ar putea contribui la clarificarea priorităților UE, chiar dacă două dintre cele mai mari economii ale blocului, Franța și Germania, se confruntă cu dificultăți interne.
Vorbind cu reporterii, Draghi a spus că cel mai urgent lucru nu este să se ajungă la un acord asupra unui plan de investiții, ci să „se prevină fragmentarea Pieței Unice și fragmentarea piețelor de capital.”
Draghi a avertizat că Piața Unică a fost un succes, dar rămâne extrem de fragmentată, împiedicând companiile europene să se dezvolte și să concureze la nivel internațional.
Raportul lui Draghi
În luna septembrie a anului trecut, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri pentru redresarea economiei UE, în contextul concurenței venite din partea Chinei și SUA, și pentru menținerea competivității.
„Europa este cea mai deschisă economie din lume, așa că atunci când partenerii noștri nu respectă regulile, noi suntem mai vulnerabili decât alții”, a declarat Draghi într-o conferință de presă, potrivit Reuters.
În deschiderea raportului, care se întinde pe aproximativ 400 de pagini, Draghi a explicat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar și față de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei de după Al Doilea Război Mondial.
„Creșterea economică încetinește de mult timp în Europa, dar am ignorat acest lucru”, a spus Draghi. „Acum nu mai putem ignora. Condițiile s-au schimbat: comerțul mondial încetinește, China devine mult mai puțin deschisă către noi... am pierdut principalul nostru furnizor de energie ieftină, Rusia.”
Deja statele membre UE au răspuns noilor realități, dar eficiența lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport.
Procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex și lent, iar Draghi sugerează extinderea votului cu majoritate calificată - unde nu este nevoie de o majoritate absolută a statelor membre - pentru mai multe domenii și, ca ultimă soluție, permite statelor să acționeze independent pe anumite proiecte.
Deși sursele de finanțare naționale sau UE existente vor acoperi o parte din sumele uriașe necesare pentru investiții, Draghi a menționat că ar putea fi necesare noi surse comune de finanțare - pe care țări precum Germania au fost reticente să le accepte în trecut.
„Dacă condițiile politice și instituționale sunt îndeplinite, aceste proiecte ar putea necesita și finanțare comună”, se arată în raport, menționând investițiile în apărare și în rețelele de energie ca exemple.
Creșterea economică a UE a fost persistent mai lentă decât cea a Statelor Unite în ultimele două decenii, iar China a recuperat rapid. O mare parte din decalaj se datorează productivității mai scăzute.
Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute asupra modelului economic al Germaniei, odată motorul de creștere al UE, după ce Volkswagen a anunțat că analizează închiderea primei sale fabrici.
Draghi susține că UE se confruntă cu efectele prețurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, și depinde de piețele externe. El a subliniat că organizația internațională trebuie să își sporească inovația și să reducă prețurile la energie, în timp ce continuă eforturile de decarbonizare, să reducă dependențele de alte state, în special de China pentru minerale esențiale, și să crească investițiile în apărare.
